Ce nu au putut să facă bărbații și au făcut femeile

foto: www.nist.gov

Poate sună bizar, dar femeile au inventat maşina de spălat vase, fierăstrăul circular, ştergătoarele de parbrize, kevlarul etc. De-a lungul timpului, femeile au fost private nu numai de drepturi, dar şi de educaţie tehnologică, dar nimic nu le-a stat în cale când a fost vorba să îşi pună în practică ideile ingenioase.

Prima americană care obţinea un brevet pe numele ei, în 1809, s-a numit Mary Kies, ea fiind cea care a descoperit şi dezvoltat un proces de ţesut pălării cu fire de mătase. La finele secolului al XIX-leas, Josephine Cochrane inventa maşina de spălat vase. Enervată de servitorii care îi spărgeau mereu vasele extrem de scumpe, Josephine a reuşit să construiască o maşinărie ingenioasă, capabilă să cureţe vesela fără să o sfărâme. În 1886, ea primea brevet pentru invenţia sa folosită astăzi la scară din ce în ce mai mare.

Isteaţa dactilografă

La începutul secolului al XIX-lea, când în America tocmai apăruse secta Shakers, care promova, între altele, egalitatea între sexe, o ţesătoare din Massachusetts a crea un obiect ciudat. Tabitha Babbitt, membră a comunităţii Shakers, inventa fierăstrăul circular, care a intrat imediat în uz în fabricile de cherestea din zonă. Ea s-a inspira de la fraţii săi, care tăiau copacii cu un fierăstrău ce trebuia ţinut de ambele capete. Astfel, i-a venit ideea să lege de o roată de tors un disc cu dinţi.La mijlocul anilor ’50, americana Bette Nesmith Graham crea pasta corectoare.

La acea vreme începuseră să intre în uz maşinile de scris electrice, iar Bette, care fusese dactilografă, se angajase ca secretară a directorului unei bănci din Texas şi nu mai avea timp să dea rateuri. Într-o zi, după ce a observat cum colegii săi încercau să scrie cu vopsea pe un geam o urare de sărbători pe care o modificau câte puţin, cu altă vopsea, din cauza greşelilor, lui Bette i-a venit o idee. A turnat în blenderul de acasă un tub de vopsea de pictură pe bază de apă cu o cantitate egală din colorantul folosit pentru obţinerea hârtiei din maşina de scris. A dus amestecul la serviciu şi a observat că, aplicat cu o pensulă, poate masca orice greşeală pe care o făcea când dactilografia. În 1958 a primit brevet pentru invenţia pastei corectoare, pe care ea a numit-o „Gata cu greşelile”.

O fibră rezistentă

Ştergătoarele de parbrize nu sunt nici pe departe invenţia bărbaţilor. Invenţia îi aparţine lui Mary Anderson, care, în timpul unei vizite la New York, la începutul secolului trecut, a observat cum vatmanul unui tramvai oprea din 50 în 50 de metri pentru a-şi şterge parbrizul manual, cu o cârpă. Era iarnă şi ningea continuu, iar vizibilitatea era foarte redusă. Şoferii tuturor vehiculelor obişnuiau să facă acest lucru. Când s-a întors acasă, Mary s-a apucat de treabă şi a creat ştergătorul de parbriz dintr-un sul de cauciuc prins de un ax şi legat de o manivelă poziţionată în interiorul vehiculului. Una dintre cele mai importante fibre sintetice dezvoltate până în prezent a fost creată de o femeie la mijlocul secolului trecut. În 1946, când s-a angajat la firma DuPont, Stephanie Kwolek încerca să strângă bani pentru a urma Facultatea de Medicină.

În 1964, ea se afla tot la DuPont, unde încerca să transforme polimerii într-un material sintetic dur. Un an mai târziu, ea a reuşit să creeze o fibră de cinci ori mai rezistentă decât oţelul, pe care a denumit-o kevlar. Materialul este folosit astăzi la vestele antiglonţ, la căştile de protecţie, la rachetele de tenis şi altele.

sursa: evz.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *