Londonezii sunt obişnuiţi cu vremea ceţoasă şi cu norii negri care apar în timpul iernii. Dar la începutul lunii decembrie, în anul 1952, ceaţa din oraş le-a fost fatală locuitorilor.
În acea perioadă au murit 14.000 de oameni, iar 150.000 au suferit infecţii respiratorii. Pe termen lung, se estimează că aproximativ 12.000 de oameni au murit din cauza efectelor ceţii din acea lună. De asemenea, şi animalele au fost afectate.
Motivul încă îi mai pune pe gânduri pe cercetători, dar un nou studiu a încercat să descopere ce a fost, de fapt, în spatele acestui eveniment. O echipă formată din oameni de ştiinţă chinezi, americani şi britanici au reprodus in laborator ceaţa şi au comparat-o cu înregistrările condiţiilor atmosferice din 2 oraşe extrem de poluate din China, Beijing şi Xi`an.
Sulfaţii sunt o componentă cheie a ceţii din Londra, oferindu-i caracteristici toxice şi făcând-o urât mirositoare. Astfel, este corect să afirmăm că ceaţa din Londra este cauzată de emisiile de dioxid de sulf de către coşurile de fum ale locuinţelor sau provenite din industrie. Totuşi, de ce dioxidul de sulf se transformă în acid sulfuric rămâne un mister.
„Rezultatele arată că acest proces este facilitat de către dioxidul de azot, un alt compus emis de către coşurile de fum, care ia forma ceţii”, a afirmat unul dintre membrii echipei, Renyi Zhang, de la Universitatea din Texas. ” Încă un aspect cheie în ceea ce priveşte conversia dioxidului de sulf în sulfaţi este acela că produce particule acide, care au un rol important în acest proces. Ceaţa naturală este formată din particule extrem de mici, iar acidul format este diluat. Evaporarea tuturor acestor particule lasă în urmă particule de ceaţă acidă care acoperă oraşul”, a mai adăugat acesta.
„Credem că am reuşit să rezolvăm misterul straniului fenomen ce a avut loc în Londra în anul 1952 şi, de asemena, am oferit Chinei câteva idei despre cum să mărească calitatea aerului. Reducerea emisiilor de oxizi de azot şi de amoniac întrerup procesul de formare al sulfaţilor ”, au concluzionat cercetătorii.
sursa: jurnal.md
