Codexul Gigas, o carte uriasa, scrisa de un calugar intr-o manastire, in secolul al XIII-lea, este cel mai mare manuscris medieval si ramane pana astazi un mister. Codexul Gigas contine scrierile Bibliei, Vechiul si Noul Testament, dar si o imaginea uimitoare a Diavolului, la pagina 290.
Oamenii de stiinta au gasit astfel un desen demonic in acest artefact religios misterios. Povestea Codexului Gigas pare desprinsa mai degraba din filmul Indiana Jones, dar dincolo de copertile sale, intrebarile sunt indreptatite, conform io9.
Ce este de fapt acest artefact? A facut un pact cu Diavolul un calugar medieval, asa cum spun unii? Sau a fost doar lucrarea cuiva, care a vrut sa joace feste mintilor cititorilor acesteia?
Ce este un codex?
Codexul este un manuscris, o colectie de pagini, legata, care a inlocuit vechile suluri.
In sensul academic, codexul reprezinta pur si simplu o carte scrisa de mana, care contine multe ilustratii.
Ce contine Codexul Gigas?
Acest Codex contine Biblia, impreuna cu mai multe istorii contemporane, un alfabet, texte medicale, un calendar si alte lucrari. Vechiul si Noul Testament sunt separate si scrise intr-o ordine neobisnuita.
Exista si alte lucrari plasate intre si dupa textele religioase, cum ar fi cel al istoricului Flavius Josephus, care a trait in secolul I d.Hr. si o istorie a Boemiei.
Datorită mărimii sale impresionante, a grosimii, a celor 624 de pagini pe care le conţine şi a greutăţii sale de 75 de kilograme, Codex Gigas, a fost considerat ”a opta minune a lumii”. Coperţile groase din lemn sunt îmbrăcate în piele şi acoperite cu ornamente de metal, iar pentru cele 320 de foi de pergament, se spune că, s-a folosit pielea a 160 de animale. Este cel mai mare codex religios care a supravietuit din secolul al XIII-lea.
Codexul provine din manastirea Benedictine din Podlazice, Cehia de astazi, dar cartea a devenit prada a razboiului de 30 de ani, cand in 1648 armata suedeza a furat-o si a dus-o la Stockholm.
Scris într-o singură noapte
Potrivit legendei, autorul ”Bibliei diavolului”, posibil un călugăr pe nume Hermann Inclusus, care a ales o viaţă solitară în urma încălcării unei reguli a ordinului din care făcea parte, ar fi fost condamnat la moarte prin jupuire pentru o crimă gravă. Pentru a i se ierta păcatele, stareţul mănăstirii i-a cerut să creeze o operă într-o singură noapte prin intermediul căreia mănăstirea să rămână în istorie. Se crede că autorul manuscrisului a trebuit să-i ceară diavolului ajutor pentru a-şi respecta promisiunea. Odată ce lucrarea a fost finalizată, autorul ei a inclus în manuscris şi o imagine a diavolului care l-a ajutat să îşi îndeplinească sarcina.
O carte scrisa de Satana?
Codexul a fost scris de un calugar, care fusese condamnat pentru niste pacate grave. Acesta trebuia sa fie zidit de viu, insa calugarul a promis ca va scrie cea mai frumoasa carte din lume.
Legenda spune ca acest calugar si-ar fi vandut sufletul Satanei, iar imaginea Diavolului apare in paginile cartii. National Geographic a calculat recent ca timpul cat i-ar fi luat unei persoane sa scrie Codexul este de cinci ani, fara ilustratiile cartii.
O lucrare de asemenea amploare ar fi insemnat o munca de treizeci de ani. In urma unor analize grafologice s-a constatat ca „Biblia Diavolului” a fost scrisa de un singur om.
Imaginea Diavolului apare pe o pagina dedicata lui, a spiritelor rele si a bolilor. Lipsa unui alt continut demonic in carte pare sa insemne ca imaginea Satanei este prezentata ca un simbol si nu ca un obiect de cult.
Codexul Gigas nu este in mod clar lucrarea Diavolului, ci pare mai degraba o reprezentare a Bibliei, cu cateva texte suplimentare adaugate.
Codexul Gigas este mai degraba o incursiune intr-o lume fascinanta, in care o persoana isi petrece o parte dintr-o viata de pocainta si de reflexie, la un birou si copiaza texte religioase.
Unde se află manuscrisul în prezent?
De la mănăstirea benedictină Podlazice, manuscrisul a ajuns în biblioteca mănăstirii benedictine din Brevnov, pentru ca între 1477 şi 1593 să-şi continue aventura în biblioteca unei mănăstiri din Broumov. A ajuns la Praga, ca parte din colecţia lui Rudolf al II-lea, de unde, la sfârşitul războiului de 30 de ani, ia drumul nordului, petrecându-şi maturitatea în Biblioteca Regală din Stockholm. Din 1649, de când e aici, Biblia Diavolului nu a plecat decât de două ori: o dată la Metropolitan Museum, din New York, în 1970, şi în ’99, la Berlin. Din septembrie 2007 însă până la sfârşitul anului 2007, Biblia Diavolului a revenit la Praga.
