foto: http://ziarulfaclia.ro/
La nivelul inceputului de secol II e.n., alimentatia dacilor era bazata, in special, pe cereale si legume, asemeni multor zone ale Europei acelor vremuri. Graul, meiul secara, ovazul si orzul erau cultivate si utilizate in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic, ultimele doua fiind folosite si pentru hranirea animalelor domestice.
Meiul, fiert in apa sau lapte, uneori baza unui terci in care mai erau folosite spanacul si loboda sau in combinatie cu lintea si mazarea, reprezenta cea mai raspandita hrana in lumea dacica.
Graul, macinat, era folosit pentru obtinerea fainii, din care se gateau lipii si paine. De asemenea, orzul era folosit pentru obinerea produselor alimentare de tip lipie sau paine, dar si pentru obtinerea unui ferment destinat producerii berii.
Dintre legume, cele mai apreciate de catre daci se pare ca au fost mazarea, lintea, bobul si usturoiul, consumate, de multe ori, in amestec cu unele cereale, dupa cum atesta o serie de descoperiri, precum cele de la Piscul Crasani sau Gradistea de Munte. Din linte, mazare si bob mai erau preparate si supe, fie folosindu-se un singur ingredient de baza, fie in combinatie cu altele.
Alte plante folosite de daci la prepararea mancarurilor erau morcovul, spanacul, loboda, stevia si ciupercile, unele dintre ele fiind culese din salbaticie si nu cultivate domestic. Dintre fructele care intrau in alimentatia acestora am putea aminti strugurii, merele, fragii, afinele, prunele, zmeura si murele. Grasimile folosite la prepararea hranei aveau fie provenienta animala, cum ar fi seul, fie vegetala, in special reprezentate de uleiurile importate din sudul continentului.
Dintre plantele uleioase autohtone, pot fi amintite mustarul si macul. Laptele de vaca, oaie si capra erau, de asemenea, produse apreciate de catre daci. Dintre produsele derivate din acesta, este atestata branza, consumata frecvent. In alimentatia dacilor mai pot fi incluse si ouale si mierea.
Carnea era si ea inclusa in regimul alimentar al dacilor, ea avand ca provenienta fie animalele domestice, crescute langa gospodarie, fie vanatul care, la acea vreme, se gasea din belsug in paduri, munti si campii. Descoperirle arheologice dintr-un numar insemnat de situri (ex.: Greaca, Popesti, Racatau, Piscu Crasani, Moigrad etc.) atesta ca, printre preferintele dacilor se situa carnea de vita. Ovinele, suinele si caprinele sunt, de asemenea, sursa de carne in alimentatia dacilor. Acestia consumau si carne de cal, dupa cum atesta unele descoperiri de fragmente osoase de la Sighisoara sau Butuceni.
Dintre pasarile domestice, crescute ca sursa de carne, mentionam gaina si gasca. Pescuitul reprezenta o alta sursa de hrana, activitatea fiind confirmata de o serie de descoperiri ce au scos la lumina unelte specifice ei: carlige sau greutati folosite la plasele de pescuit. Vanatoarea, de asemenea, era practicata la scara larga pe teritoriul Daciei.
Animalele salbatice care reprezentau sursa de hrana pentru daci erau iepurii, cerbii, castorii, mistretii, bourii, ursii, dar si unele pasari. Procedeele de preparare carnii erau fierberea, prajirea si frigerea. Atunci cand gospodaria detinea o cantitate mai mare de carne, ce nu era consumata intr-un timp scurt, se proceda la conservarea acesteia prin afumare si/sau sarare.
O serie intreaga de autori antici, precum Strabon, Diodor din Sicilia, Vergilius sau Ovidiu, confirma cultivarea vitei-de-vie si consumul vinului la daci. Vinului local i se adauga si cel importat, in special din lumea greaca, din zone precum Thassos sau Kos, dupa cum atesta unele fragmente ceramice ce contin stampile epigrafice. Dacii consumau si un anumit tip de bere, obtinut din cerealele locale.
Cat priveste obiectele folosite la prepararea si consumul mancarurilor, descoperirile arheologice confirma existenta furculitelor, a cutitelor, frigarilor, gratarelor (mai rar), farfuriilor, amforelor, strachinilor, vaselor de baut de tip khantaros, strecuratorilor, fructierelor, canilor si a vaselor de tip borcan.
sursa: vatra-daciei.ro
