ceausecu arabi

Una dintre acuzaţiile aduse în „procesul Ceauşeştilor” a fost conturile lor din străinătate. Întrebat despre existenţa lor, Ştefan Andrei a fost categoric: „Eu am spus de la început şi susţin în continuare că Nicolae Ceauşescu nu a avut bani pe vreun cont al lui în străinătate. Nu concepea că va fi înlăturat de la putere în timpul vieţii lui”.

Nu doar că Ştefan Andrei îl cunoştea mult prea bine pe Ceauşescu, dar prin prerogativele funcţiei sale de coordonator al comerţului exterior al României (1987-1989) ar fi ştiut, cu siguranţă, de alimentarea unui cont atât de important.

Bancă mondială cu arabii

S-a spus, de asemenea, că una dintre cauzele execuţiei Ceauşeştilor ţinea de răzbunarea cercurilor financiare internaţionale. Ceauşescu plănuia fondarea unei bănci mondiale, la Bucureşti, cu credite mici pentru ţările în curs de dezvoltare. O lovitură grea ar fi fost aceasta pentru marii bancheri. Întrebat cât adevăr se află în aceste ipoteze, Ştefan Andrei a relatat următoarele: „Când am fost în Kuweit, conducătorul Kuweitului i-a spus lui Ceauşescu: «Poate facem împreună o bancă». «Da, ar trebui să facem o bancă, a zis Ceauşescu, dar să fie o bancă mai altfel, să mai fie şi cu alţii, nu doar între România-Kuweit». Iar şeicul Kuweitului a promis că va aduce şi alte ţări arabe, inclusiv Arabia Saudită.

Ce-a mai discutat Ceauşescu în 1989, nu ştiu. Dar în Kuweit, atunci, Ceauşescu a spus: «Da, să facem una cu o dobândă foarte redusă, să fie numai pentru ţări în curs de dez­voltare şi să fie numai pentru dezvoltare, nu pentru consum». Iar şeicul a găsit foarte bună ideea aceasta de a veni în ajutorul ţărilor în curs de dezvoltare”.

Desigur, admite Ştefan Andrei, proiectul era periculos. „Este un fapt că poziţia lui Ceauşescu faţă de FMI, faţă de BIRD şi, în general, faţă de capitalul financiar a trezit nemulţumirea cercurilor financiare, a explicat interlocutorul. Dacă toa­te ţările n-ar mai lua credite, băncile ar muri. Lecţia României de a renunţa la FMI, la BIRD după ce ei ne-au primit în 1972… Nu întâmplător, când noi am luat poziţie faţă de FMI, faţă de BIRD şi faţă de capitalul financiar, în general, în «Wall Street Journal» a apărut un articol în care se spunea că Nicolae Ceauşescu a topit Bibliile să le facă hârtie igienică. La câteva zile după poziţia noastră”.

„Eu am spus de la început şi susţin în continuare că Nicolae Ceauşescu nu a avut bani pe vreun cont al lui în străinătate. ” Ştefan Andrei fost ministru de Externe

ceausescu-gadaffi

România – putere nucleară

În ultima perioadă a „regimului Ceauşescu”, românii au aflat de la Pacepa prin Radio Europa Liberă că România fabri­ca arma nucleară. Este adevărat? – l-am întrebat pe Ştefan Andrei.

Minciuna lui Pacepa

„La Pacepa sunt minciu­ni una după alta, mi-a răspuns el. Dacă aş avea timp, aş lua pagină cu pagină să arat cum minte. El spune că a fost mesager la Gaddafi. Pacepa a fost în Libia de două ori – o dată cu Ceauşescu, în 1974, şi altă dată cu ministrul de Interne Teodor Coman. N-a fost niciodată mesager. Minte când scrie că ar fi convenit Ceauşescu cu Gaddafi să facă o bombă nucleară şi arma bacteriologică. O minciună! Îl cunosc de-ajuns pe Ceauşescu ca să ştiu că nu putea să se bage în cârd, cu asemenea lucruri, cu Gaddafi”.

Ca în orice manipulare profesionistă, din cele spuse de Ştefan Andrei reiese că Pacepa s-a folosit de-un capăt de adevăr: nu Libia, ci Pakistanul dorea să colaboreze cu România în fabricarea armei nucleare. „Am răspunsul dat Pakistanului la mesajul adus de Pacepa, prin care ne-au propus pakistanezii să colaborăm cu ei cu arma nucleară, declară Ştefan Andrei.

Prin serviciile speciale ale Pakistanului s-a trans­mis un mesaj al prim-ministrului Pakistanului, Butho, către Ceauşescu. Prin 1975-1976. Eu eram secretar al Comitetului Central pe probleme internaţionale. Mesajul cred că a fost prezentat lui Ceauşescu de către Pacepa. Ceauşescu mi-a spus la telefon – vezi că vine Pacepa la tine. Pakistanul ne propunea să colaborăm pentru producţia unei arme nucleare.

Le-am răspuns că noi respectăm cu stricteţe tratatul de neprolifera­re a armelor nucleare şi în acest cadru noi nu pro­ducem, nici nu colaborăm cu nimeni în producţia de armă nucleară. Acest răspuns  l-am scris pe o bucată de hârtie, l-am dat lui Pacepa, l-a bătut la maşină la Securitate. Iar Ceauşescu a aprobat textul pe care l-am formulat eu”. România era însă, într-adevăr, capabilă de a fi o putere nucleară. De faţă cu Ştefan Andrei, Ceauşescu i-a spus aceasta lui George Bush când a vizitat România în 1983.

Nemulţumirea lui Bush

Impresionat negativ, Bush i-a declarat atunci lui Andrei: „Eu îl cred pe preşedinte că nu vreţi să produceţi arma nucleară. Dar faptul că voi aveţi relaţii cu asemenea oameni, precum condu­cătorii Libiei, Irakului, Iranului, ne face să ne gândim la pericolul de a transmite acestora secretele pe care le aveţi”. Informat, Ceauşescu i-a cerut lui Ştefan Andrei să-l asigure pe Bush că România nu va face acest lucru, că a şi respins oferta altor state – apropo de Pakistan, şi că nu va  transmite se­crete legate de arma nucleară.

congres

Ştefan Andrei, despre gafa lui Ceauşescu

În 1989, Ceauşescu a făcut una dintre marile sale gafe, strecurând într-un discurs oficial informaţia că România deţine toate condiţiile fabricării armei nucleare. „Acesta a fost şi un argument al maghiarilor şi sovieticilor împotriva noastră, spune Ştefan Andrei (foto). Că sun­tem periculoşi pentru că putem face arma nucleară. Pericol pentru zonă”.

Generalul Ioan Mihai Pacepa dezvaluie faptul ca Gaddafi i-a propus lui Ceausescu sa finanteze cercetarea si productia in Romania a unei arme bacteriologice si a unei bombe nucleare de dimensiuni reduse, care sa poata fi folosite in scopuri teroriste. Ceausescu vroia cu disperare sa aiba o „bomba atomica cat de mica”. Proiectul a purtat denumirea „Dunarea II”.

arme chimice

Arma bacteriologica cu bruceloza

Cu cateva saptamani inainte de a parasi Romania, am prezentat lui Gaddafi un mesaj prin care Ceausescu si-a dat acordul sa vanda Libiei tancuri de tip „Leopard”, pe care vroia sa le produca in secret in Romania pe baza planurilor si a tehnologiei furate de DIE din RFG. In raspunsul sau, colonelul Gaddafi, care a fost de acord cu conditiile financiare puse de Bucuresti, l-a intrebat pe „fratele” Ceausescu cand ii poate da o prima cantitate de „Brutus.” Aceasta era denumirea de cod pentru bruceloza, arma bacteriologica in curs de productie la Comandamentul Trupelor Chimice condus de generalul Mihai Chitac.

Este de la sine inteles ca dupa ce am primit azil politic in Statele Unite nu am mai fost la curent cu aceste proiecte. De-a lungul anilor am avut insa numeroase indicii care mi-au intarit convingerea ca ele nu au fost abandonate. In 1984, cu ocazia unor interviuri pentru ziarele trustului american de presa Hearst si pentru BBC, Ceausescu a facut afirmatia, de mare rasunet la vremea aceea, ca Romania a ajuns la punctul in care „daca am dori sa fabricam o arma nucleara astazi, am putea sa o facem”, mai spune Pacepa.

surse: http://www.9am.ro/, http://adevarul.ro/