Grupa ta de sânge dezvăluie cât de vulnerabil sau cât de rezistent eşti în faţa bolilor.
Cele patru grupe sanguine se diferenţiază între ele prin prezenţa unor antigeni, substanţe care alertează sistemul imunitar în cazul în care organismul este atacat de o boală. Cercetările din ultimii ani arată că fiecare grupă de sânge indică o predispoziţie către anumite afecţiuni, de la viroze, la boli cardiovasculare, până la cancer. Cunoaşterea lor te ajută să fii mai atentă la riscurile care îţi ameninţă sănătatea.
Grupa 0, predispoziţie pentru ulcer
Bacteria Helicobacter pilori, responsabilă pentru cea mai mare parte a cazurilor de ulcer, atacă mult mai uşor persoanele cu grupa 0, aşa numiţii donatori universali. În general, acest grup de persoane este predispus la afecţiuni gastrice, hepatice şi inflamatorii, precum reumatismul. Bărbaţii cu grupa 0 fac mai des vărsat de vânt la maturitate, decât cei care au alte grupe de sânge. Vestea bună este că persoanele cu grupa 0 au cel mai mic risc să sufere de afecţiuni cardiace sau de tuberculoză. Denumirea grupei 0 provine de la faptul că sângele nu prezintă niciunul dintre cele trei tipuri de antigen A, B sau AB. Cu toate acestea, şi grupa 0 are un antigen specific denumit aglutinogen, care devine mai activ când sunt afectate inima şi sistemul circulator.
Grupa A, vulnerabilă la infecţiile gastrice
Persoanele care au această grupă de sânge sunt predispuse la boli ale aparatului digestiv. Cercetătorii Colegiului Medical „Baylor” din Houston, SUA, au descoperit că persoanele cu grupa de sânge A sunt mai vulnerabile la infecţiile cu rotavirusuri, principala cauză a gastroenteritei. Majoritatea pacienţilor se vindecă prin tratament acasă, dar sunt şi cazuri grave care necesită spitalizare, în caz contrar boala poate fi fatală. Rezistenţa slabă a persoanelor cu grupa A în faţa acestor infecţii a determinat noi studii în domeniu, care arată că există un risc mai mare de cancer gastric. O bună parte din populaţia cu grupa A deţine o genă care favorizează apariţia cancerului la stomac, au explicat cercetătorii Institutului Karolinska din Suedia. Studiile mai noi aduc, în schimb, şi veşti bune. Persoanele cu grupa sanguină A au un risc scăzut să sufere de boli cardiovasculare, la fel ca donatorii universali cu grupa 0.
Grupa B, risc de cancer
Persoanele care au această grupă sanguină sunt rezistente la bolile contagioase precum virozele şi gripele sau afecţiunile gastrice. În schimb, mare parte dintre aceste persoane se plâng de uşurinţa cu care se îngraşă. În general, au un metabolism lent şi predispoziţie pentru retenţia de lichide. Din această cauză, au nevoie de o dietă echilibrată, bogată în grăsimi sănătoase din peşte, nuci sau ulei de măsline. Un alt punct vulnerabil al acestei grupe este sistemul nervos. Persoanele cu grupa sanguină B pot avea reacţii exagerate în condiţii de stres şi un risc mai mare să sufere de afecţiuni ale tiroidei sau de diabet. Studii recente au demonstrat că pacienţii cu grupa B au un nivel ridicat al cortizolului în sânge, ceea ce reduce capacitatea sistemului imunitar de a apăra organismul. De asemenea, s-a observat că aceste persoane sunt mai vulnerabile la bolile autoimune şi la bolile rare, iar riscul de cancer este uşor crescut în comparaţie cu alte grupe.
Grupa AB, mai rezistentă
Cea mai rară şi cea mai tânără dintre grupele de sânge, cu o vechime de aproximativ 1.200 de ani, AB este rezultatul migraţiei şi al interacţiunii dintre rase. Grupul AB este grupul “primitorilor universali”, deoarece pot primi sânge de la orice altă persoană, indiferent de grupa ei sanguină. Acest grup a moştenit numeroase calităţi de la toate celelalte grupe, ceea ce îi asigură un sistem imunitar mai puternic şi o rezistenţă mai mare la efort. De altfel, profesorul Peter D’Adamo, cel care a dezvoltat dietele în funcţie de grupa sângelui, spune că AB este grupa muncitorilor imigranţi. Pe lângă beneficiile moştenite, AB a preluat însă şi slăbiciunea grupelor A şi B în faţa cancerului, dar cazurile sunt rare.
Grupele sanguine şi fertilitatea
Femeile cu grupa sanguină A se bucură de o fertilitate ridicată şi de lungă durată. Incidenţa acestei grupe este majoră aproape în toate statele Europei, unde tot mai multe femei aleg să devine mame după împlinirea vârstei de 30 de ani. Tinerele care au grupa 0 au o fertilitate mai scăzută, iar şansele lor de a deveni mame sunt mai mari înainte de 25 sau 27 de ani.
A şi 0, grupele românilor
Mare parte din populaţia României, 43%, are grupa sanguină A, ceea ce poate explica şi incidenţa mare a cancerului de colon, a doua cauză de deces prin cancer în ţara noastră, după cancerul bronhopulmonar. Pe locul doi, cu un procent de 33%, sunt persoanele cu grupa 0, urmate de românii cu grupa B, în proporţie de 16%. Cea mai rară grupă sanguină în ţara noastră este AB, reprezentată de 8% din populaţie.
Sursa – libertateapentrufemei.ro
