Connect with us

Hi, what are you looking for?

Ciudățenii

Primul cosmonaut n-a fost Gagarin! Greu de crezut, dar ei au fost primii astronauți

foto: Listverse

Primul cosmonaut n-a fost Gagarin. Înaintea lui, fiinţe necuvântătoare de pe Pământ au ieşit în spaţiul extraterestru, în cadrul unor misiuni de cercetare. Lansarea primilor cosmonauţi a depins de sacrificiul unor animale. Multe şi-au pierdut viaţa ca oamenii de ştiinţă să afle care sunt condiţiile de viaţă dincolo de stratul de ozon, efectele imponderabilităţii şi stresului. S-au împlinit 46 de ani de la lansarea în spaţiu a căţeluşei Laika, prima fiinţă de pe Terra care a văzut planeta albastră din cosmos.

Prima vietate în spaţiu a fost un câine

În plin război rece, pe când se credea că naţiunea care va cuceri spaţiul extraterestru va stăpâni şi lumea, Sergei Pavlovich Korolev, un expert în fabricarea rachetelor intercontinentale, a propus guvernului sovietic producerea de sateliţi artificiali. Iniţiativa părea deplasată, atâta timp cât lupta se ducea în plan terestru, militar. După mai multe tatonări, rusul a primit aprobarea să fabrice un satelit artificial pentru spionaj. Presat de programul spaţial american, Korolev a reuşit, în octombrie 1957, să trimită în spaţiu primul satelit artificial, denumit Sputnik (satelit, în limba rusă). La 3 noiembrie 1957, ruşii au spart gheaţa deschizând o nouă pagină în istoria explorării spaţiale: Laika, primul suflet de pe Terra, a pornit în cosmos, la bordul satelitului Sputnik.

Un căţel răstignit în capsulă

Laika era un câine vagabond de pe străzile Moscovei şi avea cam trei ani când cercetătorii au supus-o testărilor şi apoi antrenamentelor pentru zboruri spaţiale. Căţeluşa a fost instalată într-o capsulă înţesată de echipament ştiinţific. Singura măsură de protecţie erau pereţii căptuşiţi cu vată, ca animalul să nu se lovească prea tare. În realitate, Laika a fost sacrificată cu bună ştiinţă, pentru că nu a fost prevăzut şi un program de recuperare a ei, după aterizare. Era susţinută de hamuri şi conectată la tuburile de hrană şi apă. Electrozii au transmis semnalele vitale: bătăile inimii, tensiune arterială, respiraţie.

foto: News24

Monument pentru o căţeluşă

Oamenilor din toată lumea li s-au înmuiat inimile când bateriile la care erau conectate sistemele vitale ale căţelului au alunecat şi, odată cu ele, şi rezervorul de aer. Căţeluşa a murit, iar Sputnik 2 a intrat în atmosfera terestră arzând la 4 aprilie 1958, după 162 de zile şi 2.570 de rotaţii în jurul Pământului. La 40 de ani de la moartea eroică a Laikăi, ruşii au ridicat în Star City, lângă Moscova, un monument în onoarea cosmonauţilor căzuţi. În sculptură, Laika e plasată între cosmonauţi. Căţeluşa mai este amintită şi pe placa memorială de la centrul de cercetări din Moscova unde a fost antrenată.

Laika a murit de singurătate şi stres

Autorităţile ruse au susţinut ani în şir că „primul cosmonaut sovietic“, căţeluşa Laika, a murit „fără să sufere“, după ce a înconjurat Pământul timp de mai multe săptămâni. Recent, Dr. Dimitri Malasenkov a prezentat la World Space Congress o cu totul altă versiune. Laika a trăit doar cinci ore din cauza unei defecţiuni tehnice în urma căreia cabina s-a supraîncins la frecarea cu atmosfera terestră. Ea a dovedit faptul că organismele pământeşti pot supravieţui în condiţii de imponderabilitate. Câinii sunt deosebit de sensibili la căldură (de aici, cuvântul caniculă), iar stres-ul provocat de lansare şi de lanţurile în care era imobilizată i-au fost fatale.

„Câinii spaţiali“

Înaintea Laikăi, sovieticii au folosit 9 aşa numiţi „câini spaţiali“ în vederea testării costumelor spaţiale în cabinele depresurizate ale capsulelor. Căţeii Albina şi Tsyganka au ajuns la altitudinea de 500 km. Următoarea a fost Laika sau Kudryavka (Micuţa cârlionţată). Presa americană a poreclit-o Muttnik. A ajuns la 5.000 km altitudine. Între noiembrie 1957 şi martie 1961, alţi 12 de câini au fost lansaţi pe orbită. Bars (Pantera), Lisichka ( Vulpiţa), Belka (Veveriţa), Strelka (Săgeţica), Pchelka (Albinuţa), Mushka (Musculiţa), Damka (Mica Doamnă), Krasavka (Frumuseţe), Chernushka (Negruţa), Zvezdochka (Steluţa), Verterok or Veterok (Vânticelul), Ugolyok or Ugolek (Mica bucăţică de cărbune). Cinci dintre ei au murit în timpul zborului: Laika, Bars, Lisichka, Pchelka, and Mushka.

Menajerie în cosmos

La 19 august 1960, a fost lansat Sputnik 5 având la bord căţeii Belka şi Strelka, împreună cu 40 de şoareci, 2 şobolani şi o mulţime de plante. În a doua zi pe orbită, trenul de aterizare a luat foc, dar capsula şi câinii au fost salvaţi. Mai târziu, Strelka a adus pe lume 6 căţeluşi, unul dintre ei a ajuns în braţele preşedintelui John F. Kennedy, drept cadou din partea sovieticilor. Chernushka de pe Sputnik 9 (1961) a călătorit alături de un şoarece, un porc de guineea şi un manechin reprezentând un cosmonaut uman.

Contribuţie românească

Peste două săptămâni, Zvezdochka la bordul lui Sputnik 10 a pregătit zborul lui Yuri Gagarin, primul om în spaţiu (12 aprilie 1961) care a petrecut 108 minute în afara Terrei, la bordul capsulei Vostok 1. Verterok şi Ugolyok, la bordul biosatelitului Kosmos 110, (22 februarie 1966) au stat 23 de zile pe orbită, record canin absolut. La 25 noiembrie 1975, 25 de şobolani şi alte animale plecat în spaţiu. Era pentru prima oară când USA participa la programul cosmic sovietic. Savanţi din mai multe ţări europene printre care şi România au contribuit la aceste cercetări.

Cosmonauţi în retragere la Zoo

Maimuţele din seria Albert au fost primele primate în spaţiu. Albert 1 şi Albert 2 au murit în 1949 în timpul testelor americane pe o rachetă V-2 capturată de la nazişti. Au supravieţuit în timpul zborului, dar paraşutele nu s-au deschis. La fel au păţit şi maimuţa Yorick şi cei 11 şoareci, în 1951. Doi şoricei pe nume Mildred şi Albert şi maimuţele Patricia şi Mike au servit drept cobai pentru studierea efectelor acceleraţiei, imponderabilităţii şi decelerării la 36 de mile altitudine. După experimente, maimuţele şi-au petrecut restul vieţii la Parcul Naţional din Washington.

Mere pentru Ham

Cimpanzeul Ham a primit acest nume în onoarea Centrului Holloman Aerospace Medical din New Mexico, dar şi a astronautului Lt. Col. Hamilton Blackshear. Avea 4 ani. Misiunea lui era să dovedească faptul că animalele pot să-şi continue în spaţiu sarcinile pentru care au fost pregătite. A scăpat cu viaţă de amerizarea cu probleme din Oceanul Atlantic când apa a intrat în capsulă. Când oamenii l-au găsit a înşfăcat cu lăcomie un măr şi o portocală. Maimuţa s-a retras din cosmonautică în Parcul Zoo din Washington. Succesul misiunii i-a propulsat pe Alan Shepard pe orbită, la 5 mai 1961.

Un acvariu pe orbită

Pentru a studia influenţa spaţiului asupra organismelor vii, americanii au trimis animale dintre cele mai diverse. La 7 septembrie 1967 au fost trimise pentru 13 experimente în domeniul biologiei şi radioactivităţii, timp de 45 de ore, insecte, ouă de broască, microorganisme şi plante. Biosateliţii, cum sunt numite capsulele cu organisme vii, au fost populaţi şi cu salamandre, peşti şi muşte. În noiembrie 1970, două broaşte au orbitat împrejurul Terrei pentru 7 zile, într-un bazin cu apă. N-au fost recuperate.

Pânza de păianjen spaţial

În 1973, Arabella, păianjenul cu cruce albă pe burtă, a stat 59 de zile pe orbită. În acest timp, el şi-a ţesut pânza, în condiţii de gravitaţie zero. Dar în cercuri concentrice mai mici decât pe Pământ. Felix era un motan negru cu alb de pe străzile Parisului. El a urcat la 18 octombrie 1963 în spaţiul extraterestru. A fost prima felină în spaţiu. S-a întors cu bine pe Pământ.

Supravieţuitorii de pe Columbia

Din rămăşiţele navetei Columbia distrusă la 1 februarie 2003, cei şapte astronauţi n-au supravieţuit. În schimb, în mod surprinzător, au fost găsiţi vii sute de viermi, cunoscuţi sub numele de C. elegans. Aveau dimensiuni minuscule şi un ciclu de viaţă de 7-10. Viermii ajunseseră la a cincea generaţie şi erau crescuţi pentru a testa posibilitatea obţinerii unei substanţe nutritive sintetice. Misiunea transporta şi alte animale mici: viermi de mătase, păianjeni, furnici, dar şi trandafiri, muşchi.

Doar 8 specii pentru experimente
În România, guvernul a stabilit că numai 8 sunt speciile de animalele care pot fi folosite în experimente: şoarece (Mus musculus), şobolan (Rattus norvegicus), porc de Guineea (Cavia porcellus), hamster auriu (Mesocricetus auratus), iepure (Oryctolagus cuniculus), câine (Canis familiaris), pisică (Felis catus), prepeliţă (Coturnix coturnix).

Gagarin s-a îmbolnăvit în cosmos

Iuri Gagarin, la 28 de ani, în ziua de 12 aprilie 1961 a fost primul om care a reuşit să ajungă în cosmos. Deşi tânăr, viguros, etalon de sănătate, după numai 108 minute petrecute în afara atmosferei terestre, s-a întors grav bolnav, fiind transportat pe braţe din nava cosmică. S-a constatat că unghiile şi părul îi crescuseră cât într-o săptămână. Examinarea medicală a dus la concluzia ca îi erau afectate sistemele circulator şi nervos şi că i se decalcifiaseră oasele. Gagarin transmitea la încheierea misiunii: „Rog să se raporteze Partidului şi Guvernului, precum şi lui Nichita Sergheevici Hrusciov personal, că aterizarea a decurs normal, că mă simt bine, că nu am traumatisme şi contuzii“. A murit în 27 martie 1968, într-un accident aviatic.

Nu oricine poate fi cosmonaut
Analizele ultimilor 20 de ani arată că lipsa câmpului magnetic dăunează organismelor vii. Absenţa sau micşorarea lui determină creşterea în înălţime a plantelor, urmată de deteriorare până la moarte. În condiţii de imponderabilitate, animalele cresc nearmonios, şi, după un timp relativ scurt, devin irascibile, prezentând semne de boală, asemănătoare turbării. Omul, în lipsa câmpului gravitaţional, are tendinţa de creştere şi îngrăşare. Se deteriorează sistemul nervos, devenind labil, are insomnii, dureri de cap, stări de amnezie, iar iritabilitatea creşte până când se produce comoţia cerebrală. Sistemul imunitar nu mai funcţionează normal, creşte colesterolul, iar tensiunea arterială creşte până la infarct miocardic.

sursa: desecretizari.blogspot.ro

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Actualitate

O tanara doctorita relateaza dramele prin care trec rezidentii din spitale. „Nu ne-a tras nimeni de maneca sa ne spuna cat de batjocoriti o...

Generale

Daniela Ciurea este asistentă în Timișoara, la Clinica de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean. Lucrează cu drag aici, dar a încercat să-și facă un...

Dezvăluiri

Fără îndoială că momentul 1968 nu trebuie uitat. A fost un moment de cotitură pentru România socialistă, unul care ne-ar fi putut costa independența...

Sănătate

Potrivit sanatate.findtalk.biz, Vigantolul, asa-zisa vitamina D nu este o vitamina ci este un hormon care duce la calcifieri necontrolate in organism, la rahitism, la dereglarea...

Copyright © 2020 ZoxPress Theme. Theme by MVP Themes, powered by WordPress.