Superstiții din popor: ce să faci ca să-ţi meargă bine în anul care vine

foto: IrishCentral

Vechile credinţe populare spun că pe 31 decembrie se ”îngroapă” anul vechi, se deschid cerurile şi vorbesc animalele. De pe masa de Revelion nu trebuie să lipsească porcul şi peştele, în schimb nu are ce căuta carnea de pasăre.

Potrivit muzeografului Carmina Maior, din cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra, vechile tradiţii populare spun că în 31 decembrie ”se deschid cerurile şi vorbesc animalele”, iar vremea arată cum va fi anul care vine. Dacă este senin, anul va fi secetos, dacă este înnorat, anul va fi ploios, dacă este lună plină, va fi an mănos.

Tot în noaptea dintre ani, se ascunde furca pentru ca ai casei să nu fie muşcaţi se şarpe, iar pe masa de Revelion se aşează carne de porc,”că merge înainte” şi peşte, pentru că este vioi. În schimb, nu se mănâncă pasăre,”că scurmă înapoi”.

În seara de Revelion se lasă porţile descuiate şi lumina şi focul aprinse, copii colindă cu pluguşorul şi sorcova iar ţiganii cu capra. În Mărginimea Sibiului, în noaptea dintre ani ”se îngroapă anul”, ceata junilor aduce un “sicriu” cu zdrenţe şi îl arde în piaţa satului în chiotele mulţimii.

Pe 1 ianuarie, dacă este vreme bună, va fi anul bun; dacă ninge, va fi belşug; dacă este senin şi ger, oamenii vor fi sănătoşi, dacă pomii au chiciură, vor fi poame multe. În dimineaţa primei zile din an, oamenii pun mâna pe uneltele cu care vor să aibă spor la muncă.

Se merge cu” Pluguşorul”, “Vasilca ”,” Sorcova”, „Semănatul”, Dezlegatul anului”, se face “Masa Moaşei” iar oamenii îşi fac urări de sănătate şi belşug şi caută să fie veseli ca să le meargă bine peste an. La fel ca în noaptea de Revelion, se petrece, se mănâncă preparate din porc (râmă înainte), nu se mănâncă pasăre (scurmă înapoi).

Noaptea în care fetele tinere aflau când se mărită

În localitatea sibiană Răşinari, pe vremuri, în seara de Anul Nou se lua din grădină o ramură de soc şi se punea în pământ, şi în funcţie de cât de repede înflorea se ştia cât de iute vine primăvara. Tot în noaptea dintre ani se puneau „cupele” – căni de pământ sub care se puneau opt simboluri ale unor meserii – lână pentru oieri, lemn pentru tâmplari, făină pentru brutari – iar fetele tinere alegeau cana si se spunea că, funcţie de ce era dedesupt, aceea avea să fie ocupaţia viitorului soţ.

„Se mai practica şi datul cu piciorul în vacă, pentru a-ţi afla destinul – se spunea că dacă vaca se ridica prima dată când o loveşti te măriţi în anul care vine, dacă se ridica atunci când o loveai a doua oară te măriţi peste 2 ani şi aşa mai departe. La mine a sărit vaca până la iesle, şi până toamna m-am măritat”, povesteşte Maria Borhină, o răşinăreancă în vârstă de 72 de ani.

Sursa: adevarul.ro

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *