Evident, dacă bei prea mult vin ți se rupe filmul și nu-ți mai aduci aminte nimic a doua zi, dar există posibilitatea, ca pe termen lung, acesta să-ți salveze memoria de la haosul creat de boli ca Alzheimer.
Asta e o teorie formulată conform unui studiu publicat de Frontiers of Human Neuroscience care examinează impactul degustării de vin asupra creierului nostru, în special partea care implică gustul, mirosul și memoria. Însă, din păcate pentru entuziaștii vinului, asta nu e de la vin în sine, ci mai mult datorită experienței senzoriale de a mirosi și gusta vinul, care îți poate schimba creierul.
Cercetătorii din spatele acestui studiu au ales 13 somelieri și 13 civili, pe care i-au pus să miroasă vin și fructe în timp ce le examina creierul la un aparat de RMN, pentru a observa diferențele structurale. Somelieri reprezintă punctul de pornire ideal în cercetarea mirosului, gustului și a memoriei datorită interacțiunii intense cu vinul.
„Maeștrii vinului au ajuns în topul domeniului lor. Pe lângă faptul că se bazează intensiv pe simțul mirosului și al gustului, aceștia au învățat să își folosească memoria și vederea”, au scris autorii studiului. „Mai exact, somelierii folosesc imagini mintale, cum ar fi vizualizarea legumele și fructele din piață atunci când degustă vinul.”
Cercetătorii au descoperit că un somelier are creierul mai dens în zonele relaționate cu memoria și Alzheimer decât al unui om normal. Asta sugerează că „expertiza și antrenamentul pot îmbunătăți creierul din perioada adultă”. Mai ales că aceste părți ale creierului de obicei sunt primele afectate de boli neurodegenerative, ceea ce înseamnă că degustarea de vin la un nivel profesionist te poate proteja.
„Regiunile olfactive sunt conectate cu boli precum Alzheimer și Parkinson, la care degenerarea inițială este izolată în zonele importante pentru simțul mirosului. De asemenea, ținând cont de faptul că somelierii sunt experți în mai multe domenii combinate(olfactiv și gustativ), noi considerăm că ar putea să fie specializați în regiuni importante în integrarea informației senzoriale”, sugerează studiul.
Cum se aplică aceste rezultate publicului larg rămâne de văzut. Dar un lucru este cert: somelierii au diferențe structurale ale creierului față de restul, iar asta înseamnă că snobismul lor e validat și de studiul ăsta.
