foto: HowAndWhy
În timpul noptii de 27 spre 28 iunie 1914, domnul Joseph de Lanyi, episcop de Grosswarden, a fost tulburat de un vis foarte neplacut. În acest vis el a vazut pe masa sa de studiu o scrisoare nefasta primita de la arheduce – pe care episcopul îl învatase cândva limba maghiara.
Episcopul a deschis scrisoarea si i-a citit continutul care i-a generat o emotie atât de puternica încât l-a trezit. El a notat momentul la care se desteptase: la ora 4.30 a.m. si continutul scrisorii din vis. Când servitorul sau a venit sa-l trezeasca la ora 6 dimineata, l-a gasit pe Lanyi foarte agitat, spunându-si rugaciunea.
Preotul îi chema apoi pe mama si pe gazda sa si le citi continutul scrisorii din vis, asa cum el o notase. El citi urmatoarele: “Eminenta,
Sotia mea si cu mine am fost victimele unei crime politice – la Sarajevo. Ne încredintam rugaciunilor dumneavoastra. Sarajevo, 28 iunie 1914.”
Semna Franz Ferdinand, arheduce de Austria, care murea 10 ore mai târziu la Sarajevo, victima unui glont asasin – primul glont al primului razboi mondial.
Centurile lui Nostradamus
Nostradamus, medic si profet francez, este unul dintre putinii clarvazatori care au oferit întotdeauna nume si detalii specifice si foarte exacte în legatura cu fapte din viitor. Este adevarat, nu toate profetiile sale au fost uimitoare. În plus fata de calitatile sale intuitive exceptionale, el a fost un medic eminent, inventând singurul remediu eficient în ajutorul combaterii ciumei negre.
În prima sa lucrare de profetii intitulata “Centurile Profetice” publicate în 1555, ce cuprindea o serie de previziuni exprimate sub forma de catrene, el profetiza faptul ca regele Henry al V-lea al Frantei “va fi orbit de o lance, în timpul unui duel, aceasta strabatând vizorul castii sale de aur”.
De asemenea, în prima editie a “Centurilor”, Nostradamus spune: “Crinul alb al Delfinului va ajunge la Nancy si va purta noroc, va fi de ajutor în Flandra unui principe elector al imperiului. Marele Montmorency va fi întemnitat într-o închisoare noua si departe de locul obisnuit, va fi încredintat lui Clerrepeyne”.
Desigur, acest joc de cuvinte nu avea nici un sens în 1555. Dar peste trei sferturi de veac, trupele lui Ludovic al XIII-lea, care detinea titlul de Delfin, au intrat în Nancy si mai târziu au invadat Flandra pentru a-l ajuta pe principele elector din Trier. “Marele” Montmorency a fost întemnitat într-o închisoare complet noua din Toulouse si a fost apoi decapitat, departe de locul obisnuit de executie, de catre un soldat pe nume Clerepeyne.
Referitor la Revolutia franceza, eveniment ce avea sa se petreaca peste 200 de ani, Nostradamus prevedea faptul ca Tuileries urma sa fie asaltat de 500 de soldati, ca regele va fi încoronat cu o cocarda, ca barbatii numiti Narbonne si Sauce vor fi implicati în aceasta actiune.
Când Tuileries a fost invadat – pe 20 iunie 1792, cocarda rosie a iacobinilor a fost pusa pe capul lui Louis al XVI-lea. Contele Narbonne a fost ministru de razboi în timpul lui Ludovic. Sauce a fost numele unui mic negustor care l-a recunoscut pe rege în timp ce acesta încerca sa fuga din Franta.
O alta profetie a lui Nostradamus contine – cum nu se poate mai precis – o referire la Napoleon:
“Nu a apartinut niciodata casei regale a Frantei,
Niciodata nu a existat un fulger care sa produca atâta teama,
Italia va tremura; la fel si Spania si Anglia;
Va fi însotit mai mult de femei straine.”
Astronomul Gulliver calatorind în tara fara de timp
Ramâne un mister si felul în care si-a însusit Jonathan Swift cunostintele sale de astronomie pe care le-a inclus în cartea sa intitulata “Calatoriile lui Gulliver”.
În editia originala a cartii, publicata în 1726, Swift povestea vizita lui Gulliver în insula mistica Laputa, în care existau astronomi faimosi pentru dibacia lor. Ei au descoperit, privind din acest loc, faptul ca Marte are doi sateliti – doua Luni – una dintre ele miscându-se de doua ori mai repede decât cealalta.
În 1726, astronomii adevarati afirmau ca Marte nu are sateliti. Însa 150 de ani mai târziu, în 1877, Observatorul Naval din Washington D.C. descoperea faptul ca Marte are într-adevar doi sateliti, unul dintre acestia fiind de doua ori mai rapid decât celalalt.
Misteriosul K19
Prezentam în continuare faptele care arata conexiunea dintre scriitorul american Thomas Wolfe si misteriosul “K19”. Ramâne sa precizeze fiecare daca premonitia sa este doar o simpla coincidenta. La foarte scurt timp dupa publicarea lucrarii sale, “Look Homeward Angel”, Wolfe a trimis editorului sau o alta carte având ca erou principal un sofer al unei masini cu numarul “K19”. De fapt, “K19” urma sa fie chiar titlul cartii. Manuscrisul nu a fost publicat, dar Wolfe a inclus mai târziu o parte din el în cartea “Of Time and the River (Timpul si râul)”.
Totusi, el n-a putut scapa de fascinatia lui “K19”. În ultima sa lucrare, “You can’t go home again” (“Nu te poti întoarce acasa”), apare din nou “K19”.
Wolfe murea pe data de 15 septembrie 1938. Prietenul si editorul sau, Esward C. Aswell, care a povestit incidentul în lucrarea “The Hills Beyond” (Dincolo de munti), aparuta în 1941, a fost prezent atunci când corpul neînsufletit al autorului a fost asezat în tren pentru a fi dus în locul sau natal din Ashewille, în nordul Californiei. Familia sa îl însotea si ea în tren. În timp ce trenul se îndeparta, Aswell a vazut numarul “K19” înscris pe vagonul în care calatorea familia scriitorului.
Naufragiati veniti din viitor
În vara anului 1939, doamna Axel Wenner Grens, sotia unui industrias suedez, fiind în fata sotului ei, urca treptele casei lor. Abia trecuse de miezul noptii si casa era învaluita în întuneric.
Pe neasteptate, figura unui om ud pâna la piele i-a aparut acestei femei la capatul treptelor. El tinea în brate corpul unui copil. Pe fruntea copilului se vedea o rana adânca, sângerând. Doamna Venner Grens tipa si imediat figura a disparut.
Dl. Wenner Grens asculta cu neîncredere istorisirea sotiei sale. El a pus întreaga poveste pe seama încordarii ei nervoase si i-a sugerat sotiei sale o croaziera cu iahtul lor, “Crucea Sudului”. Tulburata, doamna Axel a dat curs acestei propuneri a sotului sau.
Ca raspuns la semnalele disperate de pericol, receptate în noaptea de 3 septembrie 1939, iahtul “Crucea Sudului” s-a îndreptat spre locul în care tocmai se scufundase ambarcatiunea Athenia. Doamna Wenner Grens a asistat la salvarea supravietuitorilor.
Prima persoana care a urcat pe puntea iahtului fost un om ud pâna la piele. El tinea în brate corpul unui copil muribund a carui frunte era strabatuta de o rana adânca ce sângera. Acestea sunt faptele pe care Wenner Grens le-a relatat mai târziu unui ziarist – în Victoria din Columbia britanica.
autor: Cecilia Solderea
sursa: mesagerul.ro
