sursa foto: businessmagazin.ro
Într-o viaţă trăită pe fugă, cafeaua de la automat poate părea varianta ideală pentru energizantul de la prima oră, mai ales dacă ţinem cont de preţul mic şi de faptul că aparatele sunt uşor accesibile. Dar, nu este tocmai așa.
Dacă în cazul cafelei simple şansele de a bea chiar cafea (obţinută din cafea boabe sau cafea solubilă, în funcţie de opţiunea fiecăruia) sunt garantate, lucrurile se complică atunci când băutura este completată cu aşa-zisul ”lapte”.
Potrivit informaţiilor postate pe un automat instalat într-o instituţie publică, la derivatele cu cafea (cafea cu gust de lapte, cappuccino, cuppuccino – cioco) se foloseşte o ”cremă pudră” ce conţine: sirop de glucoză, grăsime vegetală hidrogenată, proteine din lapte, stabilizatori (fosfat dipotasic şi polifosfat sodic), emulsificatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi şi esteri mono şi diacetil tartrici ai moni şi digliceridelor cu acizi graşi), antiaglomerant (fosfat tricalcic) şi colorant (betacaroten). Poate conţine, de asemenea, şi urme de soia, gluten sau ţelină.
Automatul respectiv oferă şi ”băutură cu gust de ciocolată ” (folosită la mochaccino), care conţine zahăr, zer din lapte praf, cacao slabă, feculă de cartofi, sirop de glucoză dezhidratat, grăsimi de cocos nehidrogenate, lapte degresat praf, sare, produs pentru îngroşat (E412), stabilizant (E340il), emulgator (E4710), arome.
Nici ceaiul nu e chiar ceai la automat, dovadă fiind ingredientele ”pulberii pentru ceai cu gust de lămâie”: zahăr, extras de ceai, agenţi acidifianţi (acid citric), sirop de lămâie deshidratat, agent antiaglomerant (bioxid de siliciu E551) şi arome.
Toate aceste substanţe conţinute de produsele din aparate sunt permise de lege, însă consumul lor în cantităţi mari şi pe termen lung ar putea avea consecinţe grave asupra sănătăţii.
Diferenţa dintre cafeaua naturală şi cea solubilă
Potrivit nutriţionistului Marius Călinici, o problemă pe care ar putea să o pună automatele ar fi tipul de cafea folosită, naturală sau solubilă: ”Cafeaua naturală, măcinată, conţine inclusiv părţile lemnoase ale boabei, bogate în acid cafetanic, responsabil de modificările de tranzit intestinal pe care le produce cafeaua.
Cafeaua solubilă este mult purificată din acest punct de vedere, aşa că nu mai produce acel efect benefic pentru tranzitul intestinal. Mai mult, implică şi riscul supradozării, o concentraţie prea mare de cafeină putând duce la palpitaţii şi creşteri tranzitorii ale tensiunii arteriale”, explică medicul.
sursa: adevarul.ro
