Cel mai mare cutremur care a intrat în istoria României a fost cel din anul 1802 pe 26 octombrie. Cutremurul a fost resimțit până la Moscova și în sudul Greciei. Martorii povestesc că în multe locuri din țară s-au format crăpături foarte adânci și mari din care țâșnea apă urât mirositoare.
Acest cutremur a produs pagube foarte mari în mai multe localități din România iar oamenii au avut mult de suferit de pe urma sa.
Specialiştii cred că a fost vorba de un cutremur produs în zona inferioară a zonei seismice din Vrancea, la o adâncime de 150 de kilometri. Cutremurul a fost resimţit până la Moscova şi sudul Greciei. În multe locuri din Bucureşti şi din ţară s-au format crăpături adânci şi lungi în pământ, din care a ţâşnit, pe alocuri, apă fierbinte şi „urât mirositoare”, potrivit adevarul.ro.
Seismul a produs pagube majore în multe localităţi: Bucureşti, Vălenii de Munte, Curtea de Argeş, Iaşi, Suceava, Focşani, Braşov, Halchiu, Bod, Roşia etc. Şocul principal a fost urmat de o serie de replici simţite pe durata mai multor zilele.
Orasul Bucureşti a fost puternic afectat de cutremur. După mărturiile oamenilor, au căzut turlele tuturor bisericilor din Bucureşti, iar multe biserici au fost complet avariate. Evenimentul s-a produs în ziua Sfintei Parascheva, dar la o ora la care majoritatea populaţiei nu mai era prezentă în biserici. Acest lucru explică numărul redus de victime, dacă ne raportăm la intensitatea distrugerilor.
Celebră a fost prăbuşirea Turnului Colţei, ridicat cu peste opt decenii înainte. Turnul s-a rupt de la mijloc, iar partea superioară s-a prăbuşit pe caldarâm.
Turnul Colţei sa Turnul Colţii, cu o înălţime de 50 de metri, a fost construit între 1709 -1714, fiind conceput şi realizat ca o componentă a ansamblului Mănăstirii Colţea, căreia îi servea iniţial drept clopotniţă. Clopotul din turn, turnat în 1775, cântărea aproximativ 1.700 kilograme.
Tot în Bucureşti au fost semnalate numeroase incendii, provocate în principal de prăbuşirea sobelor. În ceea ce priveşte sursa seismică vrânceană, informaţiile privind cutremurele majore se întind pe o perioadă de aproximativ 1.000 de ani.
În Dobrogea, cel mai devastator cutremur s-a produs la 31 martie 1901. Seismul a distrus sate întregi de la malul Mării Negre şi a provocat un tsunami de patru – cinci metri înălţime.
Cutremurul din 1901, de 7,2 grade pe scara Richter, scriu Petre Alexandrescu şi A. Balreş în Revista Pontica, a avut nu mai puţin de 37 de replici în acelaşi an. El a fost urmat de 13 replici în 1902, 7 replici în 1903 şi 4 replici în 1904. Seismul, cu epicentrul în zona Şabla – Cavarna, a ruinat sate întregi de la malul Mării Negre.
La Mangalia şi Constanţa cutremurul a fost resimţit ca având gradul 8, iar la Jurilovca şi Babadag ca având gradul 7. Cutremurul a generat un tsunami de patru – cinci metri înălţime.
Mărturiile vremii vorbesc şi de un cutremur care a distrus cetăţile bizantine în secolul I şi Dionysopolis la 543.
