Deznodamantul anchetei in cazul „Bachus” este, mai degraba, demonstratia perfecta a modului in care regimul reactiona fata de persoanele considerate a fi responsabile de subminarea autoritatii.
Girate de celebrul cod penal comunist, inspirat din legislatia stalinista, executiile la moarte erau, in general, asociate direct acuzatiilor de subminare a economiei nationale sau omorului in forma grava.
Spre sfarsitul regimului, sotii Ceausescu au inceput sa transforme condamnarile la moarte in detentie pe viata. Macabra ironie a sortii, ultimele persoane condamnate la moarte si executate, dupa prevederile legale active la acel moment, au fost chiar Nicolae si Elena Ceausescu, scrie piatza.net.
Revizorul de ace pasionat de tintar
Un foarte bun exemplu despre infractiunile ce conduceau la dictarea sentintei de condamnare la moarte, dar si a modului in care actiunea penala se derula in epoca comunista o reprezinta un caz mult mai putin cunoscut decat celebra poveste a lui “Bachus”. In 27 iulie 1966, Alexandru Ciinaru, in varsta de 29 de ani, din comuna Micsunesti-Moara, raionul Urziceni, era condamnat la moarte pentru infractiunea prevazuta de articolul 245 din Codul Penal. Concret, Ciinaru era trimis la moarte pentru “parasirea de catre personalul de conducere a trenului sau orice fapta din activitatea personalului ce asigura direct securitatea transporturilor pe caile ferate si care are drept urmare o catastrofa”.
Povestea lui Ciinaru pare desprinsa din celebrele scene cu “Dorel” de astazi. Diferenta o face insa finalul, cat se poate de autentic si dureros. In 31 mai 1966, la ora 16.00, revizorul de ace Alexandru Ciinaru, repartizat in zona garii Mogosoaia, primeste un telefon prin care i se comunica sa dirijeze un automotor pe o linie secundara. La acel moment insa, Ciinaru “juca tintar cu doi acari in cabina de ace”, cum precizeaza rechizitoriul procurorilor. Lipsa de reactie a acestuia a dus la izbirea automotorului de acceleratul 703, ce venea din sens invers. Urmarile: 41 de morti, 71 de persoane ranite si pagube de 1.114.417 lei.
Un tanar apreciat
Alexandru Ciinaru a fost imediat condamnat la moarte printr-o decizie a Tribunalului Capitalei. Dupa epuizarea tuturor mijloacelor legale de atac, avocatii lui Ciinaru recurg la ultima solutie posibila, trimitand o cerere de transformare a pedepsei cu moarte in inchisoare pe viata, catre Consiliul de Stat.
Surpriza, la nici o luna de la acest moment, Nicolae Ceausescu emitea decretul de transformare a pedepsei cu moartea in 25 de ani de munca silnica. Cainaru avea, de altfel, sa moara in detentie. Cum poate fi explicata modificarea unei pedepse extreme, emise pentru o situatie cu adevarat dramatica?
Nicolae Ceausescu primise o serie de informari cu privire la situatia de familie a lui Ciinaru. Esentiale in crutarea celui condamnat initial la moarte au fost faptul ca acesta “face parte dintr-o familie ce se bucura de apreciere in comuna, ca numitul a fost membru al Cooperativei de Productie si al Uniunii Tineretului Comunist, iar sotia sa a lucrat permanent in Cooperativa”. Portret perfect al tanarului ce a imbratisat fara rezerve ideile si idealurile Partidului Comunist, Alexandru Ciinaru a putut fi crutat.
Ultimul condamnat
Ultimul civil condamnat la moarte in regimul Ceausescu a fost Ion Pistol, trimis in judecata pentru omor deosebit de grav. Procesul acestuia a avut loc la 9 aprilie 1986, in fata unui auditoriu de 500 de persoane. La acel moment, avocatul lui Pistol, Liviu Ardeias sustinea in fata instantei ca, daca i se va aplica pedeapsa capitala, clientul sau “nu va fi executat, ci ucis”.
Prin Sentinta Penala numarul 6, pronuntata in aceeasi zi, Tribunalul Judetean Teleorman l-a condamnat pe Ion Pistol la pedeapsa cu moartea. Prin Decretul Prezidential numarul 74, din 4 mai 1987, Nicolae Ceausescu respingea cererea de comutare a pedepsei cu moartea. La data de 12 mai 1987, condamnatul a fost executat, prin impuscare, in Penitenciarul Bucuresti.
In „camera neagra”
Pe durata asteptarii executiei, condamnatul era legat la maini si la picioare. Condamnatii la moarte aveau dreptul de a fi scosi la plimbare in curtea interioara, dar nu mai mult de 10 minute intr-o luna. Inaintea executiei, persoana condamnata era mutata in „camera neagra”, o camera fara niciun fel de lumina. Cand era scos pentru executie, condamnatul era atat de dezorientat din cauza luminii, incat nu vedea mare lucru din ceea ce se intampla in jurul lui.
Regulile executiei
Cei alesi sa faca parte din plutonul de executie erau selectionati, din timp, pe baza unui profil psihologic bine conturat si obligati sa semneze o declaratie de confidentialitate. In cazul in care ar fi divulgat vreun secret, acestia erau aspru sanctionati, exclusi din sistem sau chiar arestati. La Penitenciarul Rahova, executiile se faceau intr-un poligon subteran, distrus la mijlocul anilor 1980.
La Penitenciarul Jilava, locul unde a fost executat si Gheorghe “Bachus” Stefanescu, “ceremoniile” aveau loc in aer liber, pe latura din dreapta a inchisorii. Astazi, in zona respectiva se afla groapa de gunoi a penitenciarului.
Cazul Raceanu
Mircea Raceanu, fost diplomat roman in perioada comunista, a fost ultimul condamnat la moarte al regimului Ceausescu. El a fost arestat din motive politice, fiind acuzat ca a spionat pentru Statele Unite. Raceanu este fiul vitreg al lui Grigore Raceanu, membru marcant al Partidului Comunist in perioada stalinista si semnatar al „Scrisorii celor sase” in martie 1989.
Arestarea si condamnarea
Mircea Raceanu a fost arestat la 31 ianuarie 1989, pe strada, in timp ce mergea la la resedinta ambasadorului Statelor Unite la Bucuresti unde urma sa vizioneze filmul „Spargatorul de nuci”. In momentul arestarii, conducea Directia America de Nord din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, iar asupra lui au fost gasite documente pe care intentiona sa le predea americanilor.
Cazul Raceanu a fost mediatizat de puterea comunista la mai bine de doua luni de la arestarea diplomatului. In ziarul „Scanteia” din 14 martie 1989, la numai trei zile de la valurile facute in Occident de scrisoarea celor sase, Mircea Raceanu era acuzat ca „s-a pus in slujba unei puteri straine”. Mircea Raceanu a fost judecat si condamnat la moarte la 20 iulie 1989. Aceasta a fost ultima pedeapsa capitala pronuntata in perioada comunista. Trei luni mai tarziu, Nicolae Ceausescu ii comuta pedeapsa la 20 de ani inchisoare.
La 25 decembrie 1989, Nicolae si Elena Ceausescu sunt si ei condamnati la moarte si executati pe loc. Dupa executia lor, pedeapsa cu moartea a fost scoasa din Codul Penal.
Sursa: exclusivenews.ro
