Priviți cu atenție apa din pahar! Va deveni curând o marfă mai prețioasă decât petrolul

Priviti cu atentie apa din pahar! Pentru ca in ceva vreme, cele cateva pi­ca­turi vor fi o avere si vor face dife­renta intre viata si moarte. Pentru ca apa va fi din ce in mai putina, mai poluata si mai greu de obtinut.

In 2007, oficiali ai Comisiei Eu­ro­pe­ne avertizau intr-un seminar des­fasurat la Bucuresti despre o iminenta „criza a apei”, care ar fi mai mare chiar si decat cele energetica sau alimentara. Lumea s-a uitat chioras si nimeni nu i-a bagat in seama. Patru ani mai tarziu, efectele deja se simt in mare parte a Globului.

In Malta, la o aruncatura de bat, apa e printre cele mai scumpe produ­se. Costa 1-3 euro o sticla de jumatate de litru. Si e importata din Sicilia. La fiecare hotel esti avertizat cu tot felul de afise ca apa de la robinet nu este po­tabila. Sudul Olteniei deja se de­ser­ti­fica. Verile devin tot mai calduroase si se prelungesc pana in septembrie. Deja 1,1 miliarde de oameni de pe pla­neta nu au acces la apa potabila si­gura, iar 3.900 de copii mor zilnic din cauza apei contaminate si a bolilor pro­vocate de aceasta. In urmatorii 30 de ani va exista o piata a apei la ni­vel mondial, exact asa cum vedem acum pentru petrol, minereuri sau ce­reale. Si vom avea contracte futu­res, derivative, asigurari pe apa. De ce? Pentru ca in secolul al XX-lea, consumul de apa potabila s-a triplat, iar populatia planetei creste in continuare. Continuare in pagina 4Mai repede decat ne asteptam, petrolul va fi detronat

Secete puternice au izbucnit in Africa. In 2009, Somalia a fost lovita atat de crunt incat mii de familii si turmele lor au avut de suferit. In total, 100.000 de oameni au migrat in cautarea apei in alte zone.

Conflictele din cauza apei se multiplica si se intensifica si ele. Israelul si Iordania au avut in ultimii ani divergente despre cum sa imparta apa Iordanului. O coalitie de tari din Africa, in frunte cu Etiopia, contesta acum vechile intelegeri care permit Egiptului sa foloseasca mai mult de jumatate din apa Nilului. Iar aceasta este coloana vertebrala pe care se sprijina intreaga tara.

Apa va deveni curand o marfa mai pretioasa decat petrolul, potri­vit unui raport facut public in iulie de Citigroup. Willem Buiter, economistul-sef al Citi, spune ca vor fi reali­zate investitii imense in domeniul apei – desalinizare, reciclare, stocare, purificare, transport – din cauza pro­blemelor tot mai mari cu care se va confrunta omenirea. „Vad tancuri de apa si facilitati de stocare mai mari decat instalatiile folosite acum pentru petrol sau gaze naturale”, scria el intr-o nota catre investitori. Buiter se asteapta ca in 25-30 de ani sa existe o piata a apei la nivel mondial, exact asa cum vedem acum pentru petrol, minereuri sau cereale. Si vom avea contracte futures, derivative, asigurari pe apa.

De ce? Pentru ca in secolul al XX-lea, consumul de apa potabila s-a triplat, iar populatia planetei creste in continuare. In momentul in care cititi aceste randuri, 1,1 miliarde de oameni de pe planeta nu au acces la apa potabila sigura, iar 2,6 miliarde nu au o igiena personala completa din lipsa de apa, potrivit World Water Council. Circa 3.900 de copii mor zilnic din cauza bolilor si a apei contaminate, zice Organizatia Mondiala a Sanatatii. Iar societatea „civilizata” iroseste intre 50% si 80% din apa menajera, cand aceasta ar putea fi refolosita.

Un studiu publicat in luna martie in jurnalul „Proceedings of the Na­tio­nal Academy” arata ca ur­ba­ni­zarea in crestere va accelera lipsa apei. „Pana in 2050 estimarile arata o crestere suplimentara a populatiei urbane cu aproape 3 miliarde de locuitori, un val fara precedent al dezvoltarii din orase. In vreme ce orasele se chinu­iesc sa furnizeze apa pentru noii rezidenti, acestea vor avea de infruntat schimbari hidrologice fara precedent din cauza schimbarilor climatice”, se arata in studiu. Calculele facute arata ca in acest moment 150 de mi­lioane de oameni traiesc in orase cu potentiale probleme perene de apa. Adica sa aiba la dispozitie mai putin de 100 de litri de persoana pe zi. Pana in 2050, acest numar va creste pana la un miliard de oameni. Schimbarile climatice vor duce la lipsa de apa pentru inca 100 de milioane de oraseni. Ecosistemele din bazinele raurilor cu ape insuficiente vor fi afectate, iar anumite orase, precum unele regiuni din India, vor avea nevoie de investitii semnificative pentru a asigura apa de baut generatiilor viitoare. Post Carbon Institute publica in luna martie a acestui an un studiu al cercetatorului Richard Heinberg, care va aparea in noua sa carte, „Sfarsitul cresterii”. Heinberg explica influenta apei in economie. Lipsa acesteia poate avea un impact asupra societatii in patru directii: cresterea mortalitatii in anumite zone ale lumii pe masura ce creste numarul oamenilor aflati in dificultate de a-si indeplini necesitati de baza, precum bautul apei, spalare sau gatit; redu­cerea productiei din terenurile agricole irigate; compromiterea mineri­tului si a proceselor industriale care necesita apa; reducerea productiei de energie hidro.

Potrivit raportului Global Environment Outlook, publicat de ONU, „pana in 2025, circa 1,8 miliarde de oameni vor trai in tari sau regiuni cu lipsa acuta de apa, iar doua treimi din populatia globului ar putea fi sub stres pentru atingerea necesarului de apa pentru agricultura, industrie, scopuri domestice, energie si mediu”.

O cercetare a oamenilor de stiinta de la Universitatea din Utrecht arata ca din 1960 pana in 2000 populatia si-a dublat rata de epuizare a re­zervelor subterane de apa. Aceasta ajunge in final in oceane, rezultand ridicarea nivelului acestora. In SUA, Fluviul Colorado furnizeaza apa pentru orasele Phoenix, Tucson, Los Angeles, Las Vegas si San Diego. In plus, bazinul sau livreaza apa de irigatii in tot sud-vestul SUA. Daca trendul actual continua, fluviul va seca intr-un deceniu, scrie Heinberg. Trei miliarde de locuitori din sudul Asiei, aproape jumatate din populatia lumii, au de infruntat o criza similara: ei depind de apa din sistemele unor fluvii imense care se alimenteaza din ghetarii si zapezile aflate pe Muntii Himalaya. Gangele, Indusul, Brahmaputra, Yangtze, Huang He Mekong, Irrawaddy, Amu Darya, Syr Darya, Tarim sunt fluviile si raurile care alimenteaza zona. Insa, schimbarile climatice scad cantitatile de zapada si micsoreaza ghetarii an­tici, in vreme ce populatiile cresc.

O sticla de apa va alimenta o casa cu energie
De regula, cand te gandesti la apa si la energie tot ce-ti vine in cap este doar o hidrocentrala. Numai ca apa e mult mai mult. Chimistul american Dan Nocera, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a descoperit un nou proces de fotosinteza. Folosind un catalizator special, procesul descompune apa in oxigen si hidrogen. Este indeajuns de eficient pentru a alimenta cu energie o casa folosind numai lumina soarelui si o sticla de apa. Ba chiar procesul este ieftin si creeaza oxigen liber. In octombrie 2010 Nocera a ajuns la Tata Group, unde vrea sa-si puna in practica propriile cercetari.

Ne poate salva marea?
Cu aproape 1,8 miliarde de oameni care vor trai in 2025 in zone cu lipsa acuta de apa, desalinizarea devine rapid una dintre cele mai propuse solutii, scria National Geographic in data de 5 august. Cercetatorii estimeaza ca in 2016 cantitatea de apa dulce produsa prin desalinizare va trece de 38 de milioane de metri cubi pe an, dublu fata de 2008.
Tehnicile moderne de de­sa­li­ni­zare folosesc o tehnologie numita osmoza inversata. Prin aceasta se preseaza apa sarata prin membrane ultrasubtiri, semipermeabile de plastic. Moleculele mari sau ionii, ca sarea, sunt filtrate, asa ca apa dulce curge in alta parte. Aceasta metoda necesita mai putina energie in proces fata de alte tehnici, precum fierberea apei si colectarea aburului. Numai ca in aceasta noua tehnologie, electricitatea folosita la rularea sistemului inca face 40% din costurile operationale. Inginerii trebuie sa gaseasca noi solutii pentru a reduce acest procent.
O metoda pentru a scadea cos­tu­rile ar fi standardizarea componentelor si a metodelor unei uzine de desalinizare, plus crearea unora mai mici, spune Yoram Cohen, profesor de inginerie chimica si biomo­leculara la Universitatea California din Los Angeles (UCLA). „De ce sunt calculatoarele asa ieftine? Pentru ca tehnologia este standardizata. Poti cumpara piese de la oricine si le poti schimba intre ele sau combina pentru a face propriul design”, spune el. O alta metoda ar fi inves­tirea in cercetare, dezvoltare si edu­catie, mai spune el. In SUA, fi­nan­tarea pentru aceste activitati este inadecvata. Cohen e ingrijorat ca SUA vor fi intrecute in cercetare de tari precum Singapore, Israel, Australia, Spania sau Olanda.

Circuitul apei in natura, perturbat de oameni
Din 1994 pana in 2006, cantitatea de apa dulce care curge in oceanele lu­mii a crescut cu 18%, potrivit unui studiu al Universitatii California Irvine.
Motivul principal? Mult mai frec­ventele si puternicele furtuni, care sunt si ele cauzate de incalzirea glo­bala. Plus topirea calotelor polare. Profesorul Jay Famiglietti si-a concentrat cercetarea pe im­pac­tul furtunilor. Din pacate, preci­pi­tatiile nu cad in mod egal pe su­pra­fata Pamantului. Si asta e un fe­no­men cauzat tot de incalzirea glo­bala – mai exact, precipitatiile cresc in zonele unde apa e in exces, la tropice si la Cercul Polar, in vreme ce regiunile aride se usuca, afectand sute de milioane de oameni.
Temperaturile mai mari de deasupra oceanelor accelereaza eva­porarea apei, ducand la formarea de nori mai grosi. Care ajung fie uragane sau musoni, iar apa isi gaseste din nou drumul catre ocean.
Cresterea temperaturii la nivel planetar accelereaza ciclul hidrologic, iar beneficiile nu sunt nici ele distribuite in mod egal, mai arata studiul. In plus, trendul este in detrimentul intregii planete, furtunile devenind tot mai puternice, iar inundatiile, mai grave, mai spun oamenii de stiinta. Studiul a fost realizat impreuna cu cercetatori de la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, o unitate a NASA.

sursa: jurnalul.ro