Citeva movile din satul Sona i-au pus pe jar pe localnici si arheologi, care incearca acum sa le dezlege misterele Sona este un sat uitat de lume, asezat pe malul sting al Oltului, in apropiere de Fagaras.
Singura deosebire de celelalte sate din Tara Fagarasului consta in ciudatele ridicaturi de pamint de la marginea asezarii. Satenii s-au obisnuit cu “guruietii”, numele pe care l-au pus movilelor uriase de pe platoul de linga fostul CAP. Au incercat chiar sa le afle secretele, stirniti de cele citeva efecte spectaculoase ce se petrec in apropierea acestora.
Prin sat se zice ca, daca se pune o lama de ras la o treime de baza, aceasta se ascute singura. Apa asezata in acelasi loc capata proprietati curative, iar carnea nu intra in putrefactie. Curiosi sa afle ce ascund inauntru, localnicii au incercat sa sape in movile, dar n-au fost lasati de autoritati. Nici arheologii chemati de ei n-au reusit inca sa dezlege misterele guruetilor, nefacind altceva decit sa alimenteze imaginatia iubitorilor de mituri.
Legenda uriasilor
Cele opt movile de pamint sint asezate pe un deal din apropierea grajdurilor fostului CAP. Cindva au avut o forma piramidala, dar vintul si ploile le-au erodat. Sint asezate pe doua linii paralele, la marginea unei terase lungi cam de vreun kilometru. De departe nu-ti poti da seama de marimea lor, dar, ajuns la baza, te coplesesc. Obisnuiti cu prezenta movilelor, localnicii au incercat totusi de-a lungul anilor sa-si explice ce e cu acei munti de pamint, inalti de 20-30 de metri, ridicati chiar in mijlocul unei terase.
Una dintre cele mai populare legende spune ca, pe vremuri, niste uriasi au venit dinspre muntii Fagaras si au trecut Oltul. Pentru ca s-au umplut de noroi, cind au ajuns pe locul unde sint piramidele si-au scuturat incaltarile. Bucatile de pamint au format dimburile. Alta legenda spune ca piramidele au fost ridicate de turci. Cind mergeau spre apus, otomanii isi lasau din turbane pamintul adus din Turcia.
Chiar daca legendele care circula n-au facut decit sa le stirneasca si mai mult curiozitatea, localnicii n-au indraznit niciodata sa sape si sa vada ce ascund “piramidele” de la marginea satului. Ion Raita, un fost tractorist din sat, spune ca a vrut sa sape odata la baza uneia. “Noi, ca tractoristii, am vrut sa le darimam, sa vedem ce e inauntru, dar specialistii topometristi care lucrau atunci la noi, la CAP, nu ne-au lasat. Au zis ca inauntru ar putea fi virusi de boli necunoscute”, isi aminteste Raita.
Cercetatori din Basarabia
De-a lungul anilor, din vorba in vorba, povestea guruietilor de la Sona a ajuns si la urechile unor arheologi, stirnindu-le curiozitatea. La prima vedere, cum sint acoperite de vegetatie, piramidele de la Sona pot fi asemuite cu tumulii sub care celtii si scitii isi ingropau capeteniile, impreuna cu un intreg tezaur de arme si podoabe. Cum aceste popoare au trecut si pe plaiurile noastre, prima tendinta a arheologilor a fost sa le identifice cu tumulii. Mai mult, in jurul guruetilor de la Sona, arheologii au gasit ceramica din epoca tirzie a bronzului si din perioada Hallstat, de acum 1.200 de ani.
Printre cei mai pasionati arheologi care au fost atrasi de misterul guruietilor de la Sona s-a numarat si profesorul universitar Gavril Budau, care a descoperit piramidele in urma cu aproape treizeci de ani. Arheologul a adus aici doi cercetatori basarabeni, care au scris mai multe carti despre daci. Gavril Budau isi aminteste prima impresie cind a urcat pe una dintre movile: “Am vazut gauri de vulpi si pamintul nu era scos in afara, cum stiu eu, ca vinator, ci era cazut inauntru, deci poate exista un gol”, spune el. Unul dintre basarabenii veniti sa cerceteze movilele de la Sona este Andrei Vartic. Fizician de formatie, acesta a cercetat aproape toate cetatile dacice din Muntii Orastie. El crede ca piramidele au fost ridicate sau folosite de daci. Arheologii brasoveni sustin insa ca in zona nu au gasit decit putine bucati de ceramica dacica. Pina se vor face sapaturi arheologice, movilele infierbinta mintile unor pasionati ai speculatiilor istorice. Cit adevar si cita fantezie sint in aceasta poveste ramine de vazut.
Mormintul lui Decebal?
Alte patru piramide asemanatoare exista la marginea unui sat apropiat de Sona, la Halmeag. Acestea, insa, nu sint asa de bine conturate, fiind erodate de vint. Si linga satul Bunesti exista, de asemenea, guruieti. In apropierea lor s-au gasit urme de locuire dacica si o terasa asemanatoare celei de la Sona.
Cercetatorul Andrei Vartic spune ca, pe harta, piramidele se afla in virful unui triunghi dreptunghic ale carui laturi unesc virful Omu, dupa unii istorici muntele sacru al dacilor, si sanctuarul de la Racos. O ipoteza spectaculoasa a lui Vartic: dupa aranjamentul teraselor din jur, nu este exclus ca piramidele sa adaposteasca mormintul lui Decebal.
sursa: ziduldacic.3x.ro
