O mare parte din atracţia aurului vine de la raritatea sa. Chiar şi asa, este de 1000 de ori mai abundent pe Pământ decât ar trebui să fie. Cercetătorii de la Universitatea din Bristol au acum o explicaţie pentru acest fenomen: aurul provine din spaţiu.
În teorie, cea mai mare parte a aurului şi a altor elemente grele precum tungstenul, care se se aflau în jurul Pământului în timpul creării acestuia, ar fi trebuit să fie absorbite în miezul planetei datorită masei şi densităţii relativ mari ale acestora, lăsând în urmă un înveliş lipsit de strălucire. Deşi acest raţionament sună logic, este clar că nu se potriveşte cu realitatea – oamenii au exploatat aur timp de milenii chiar dacă nu au avut acces la miezul Pământului.
După ce au comparat concentraţiile de tungsten din mostre prelevate din cele mai vechi roci de pe planetă (formate cu aproximativ 4 miliarde de ani în urmă) cu cele prelevate din roci mai recente, cercetătorii au descoperit că acestea din urmă conţin o cantitate mai mare de tungsten decât cele antice. Întrucât aurul, tungstenul şi metalele preţioase în general se comportă similar când vine vorba de formarea geologică, asta înseamnă că învelişul original conţinea mult mai puţine metale preţioase decât cel recent. Prin cercetări ulterioare, oamenii de ştiinţă au conectat această tranziţie cu un eveniment exact: “bombardamentul terminal” (în engleză: “terminal bombardment”).
Departe de a fi un film cu Schwarzenneger, “bombardamentul terminal” se referă la o imensă ploaie de meteori (mai bine zis un uragan) ce a avut loc cu 3,9 miliarde de ani în urmă. Aceasta a constat în 20 de miliarde de miliarde de tone (nu este o greşeală) de meteoriţi care au lovit pe atunci recentul format înveliş al Pământului.
Ca de obicei, natura ne surprinde… Practic tocmai aceşti asteroizi au înzestrat Terra cu toate metalele de care am ajuns să depindem în prezent în atât de multe domenii.
sursa: scientia.ro
