Connect with us

Hi, what are you looking for?

Ciudățenii

Deseori sunt asociate cu OZN-urile. Fulgerele globulare, enigmaticele sfere de foc

foto: Framepool

Pe suprafata Pamintului se produc anual aproximativ 16 milioane de furtuni cu descarcari electrice. Pe linga fulgere, trasnete si tunete, fenomene cu care sintem obisnuiti, apar si fulgerele globulare, discuri de foc cu un comportament ciudat.

Deseori sint asociate cu OZN-urile. Fulgerul globular a dat multa bataie de cap oamenilor de stiinta, in incercarea de a gasi o teorie satisfacatoare care sa explice formarea, structura si miscarea lui. Anul acesta, s-a reusit reproducerea lui in laborator. Dar sintem inca departe de a sti totul despre fulgerul globular. Misterioasele aparitii incandescente continua sa ne dea fiori si sa provoace lumea stiintifica.

Ghici ce vine pe horn?

In ultimii 300 de ani, de cind se studiaza fulgerul globular, aceasta rara manifestare a electricitatii naturale, au fost adunate mii de marturii si au fost publicate sute de descrieri amanuntite ale acestui fenomen. Cu toate acestea, globul de foc e si azi una dintre cele mai mari enigme ale naturii. In 1852, la citeva clipe dupa ce a auzit un zgomot ca de tunet, un parizian a vazut cum, din semineul apartamentului sau, a tisnit o minge de foc care s-a rostogolit spre el „ca o pisica”. Barbatul s-a ferit, tragindu-si picioarele. Sfera s-a dus spre mijlocul camerei. Desi stralucitoare, nu emana caldura perceptibila. Mingea de foc s-a inaltat putin, a pornit inapoi spre punctul din care se ivise, apoi a luat-o in sus pe cosul semineului, explodind la iesirea in aer liber.

Musafirul aerian

Pilotul Valentin Akkuratov, intr-o zi a lui februarie 1946, s-a trezit cu o sfera orbitor de alba in carlinga. Se misca lin, de-a lungul peretelui. Apoi s-a apropiat de fata pilotului, pulsind. Pilotul n-a simtit decit o usoara intepatura in cap. Schimbindu-si culoarea in verzui, sfera s-a dus in cabina de radiotelegrafie si s-a cuibarit sub scaun unde a explodat cu zgomot puternic. Picioarele metalice ale scaunului s-au topit si a izbucnit un mic incendiu. Nimeni n-a patit nimic. Nu s-a putut explica cum a patruns sfera de foc intr-o incinta perfect etansa. In 1977, la Moscova, intr-o scoala, un fulger globular portocaliu cu diametrul de 5 cm a gaurit sticla ferestrei si s-a dizolvat imediat dupa aceea. Gaura parea facuta cu un fascicul laser.

Efecte benefice

Australianul John Barry se grabea sa inchida ferestrestrele cind o sfera luminoasa de marimea unei mingi de handbal a patruns pe usa principala in casa. Era incandescenta si vibra, scotind un sunet usor, de frecventa inalta. A plutit de-a lungul scarilor catre etaj unde se afla dormitorul mamei lui John si a iesit pe geam. A dereglat televizorul, care si-a pierdut imaginea pentru scurt timp. Mama lui Barry, care suferea de multa vreme de reumatism si de-abia putea merge, in urma acestei neobisnuite vizite, s-a simtit mult mai bine, durerile au incetat si ea si-a putut relua treburile in gospodarie. O femeie din Texas s-a trezit si ea cu un glob luminos in sufragerie. Dar trecerea lui n-a avut efecte placute. In urma lui, florile din jardiniera pareau arse.

Fulger globular

Bile ucigase

Mai dramatice sint marturiile persoanelor care au avut o interactiune fizica cu mingile de foc. La 8 august 1975, in timpul unei furtuni, o englezoaica a fost lovita de un fulger globular de 10 cm in diametru, inconjurat de un halou. I-a provocat o arsura de gradul I la mina stinga cu care incercase sa-l indeparteze. O rusoaica a avut curajul sa loveasca cu palma sfera care plutea linga intrerupator. Sfera s-a descompus in altele mai mici, care au cazut pe podea. „Abia atunci m-am speriat. Mina imi era arsa pina la os. Pielea de pe degete se innegrise”, a marturisit ea. Un alt caz dramatic este cel al unor alpinisti, in 1978, in Caucaz, la 3.900 metri altitudine. Sfera luminoasa a intrat in mai multi saci de dormit, ranindu-i pe alpinisti. Nu au suferit arsuri, ci bucati intregi de muschi le-au fost smulse de pe os. Unul dintre alpinisti a murit, ceilalti aveau cite 7-8 astfel de rani.

Mingi care explodeaza

In vara anului 1978, la Habarovsk (Rusia), un fulger globular cu diametrul 1,5 m a stat aproximativ un minut deasupra unei cladiri, dupa care a explodat, distrugind firele electrice pe o raza de 150 m si lasind un crater cu diametrul de 1,5 m si adinc de 25 cm. Familia Ellison din Noua Zeelanda, in urma unei astfel de intilniri, a ramas fara casa, iar un membru al ei a pierit in incendiu. Cei doi baieti ai familiei, au deschis geamul sa poata vedea mai bine mingea de foc. In citeva secunde, perdelele au luat foc, apoi intreaga casa. O alta relatare spune ca un fulger globular a fost zarit pe o autostrada rostogolindu-se si sarind, lasind in urma gropi de un metru si jumatate in diametru. De unde o forta atit de puternica intr-o minge de foc? La aceasta intrebare, oamenii de stiinta au tot cautat raspunsuri.

Ipoteza bilelor de plasma

Globurile de lumina incandescenta sint cunoscute inca din evul mediu. In contemporaneitate, ele au fost asociate fenomenului OZN, datorita miscarilor nerectilinii. Exista mai multe teorii asupra naturii fulgerelor globulare. Cea mai populara dintre ele spune ca sint niste bile de plasma care ramin concentrate la un loc datorita cimpurilor magnetice autogenerate. Plasma este un gaz de molecule ionizate si electroni. Teoria arata ca, pentru ca o asemenea bila de plasma sa poata exista, ar trebui sa fie extrem de incinsa, iar particulele sa se miste foarte repede. Insa, datorita faptului ca gazul fierbinte este mai usor decit cel rece, o asemenea bila de plasma s-ar ridica in atmosfera extrem de repede. Iar acest lucru nu se observa in cazul fulgerelor globulare. Au fost vazute coborind, nu urcind.

Particula sau unda electromagnetica

Revista „Nature” prezinta ipoteza formulata de doi cercetatori din Noua Zeelanda. John Abrahamson si James Dinniss sint de parere ca etericele mingi de foc nu ar fi altceva decit siliciu aprins. In timpul furtunilor puternice, fulgerele care lovesc pamintul ridica in aer o pulbere fina de particule de siliciu. In prezenta oxigenului si a carbonului, intre particulele microscopice de siliciu se formeaza o retea densa de micro-filamente ce emit lumina. In mod natural, reteaua astfel formata ar lua o forma sferica. P.L. Kapitza, in 1955, lansa teoria electromagnetica: fulgerul globular apare la interferenta unor unde electromagnetice ce provin dintr-o activitate electrica prezenta in decursul unei furtuni. Kapitza a presupus ca durata lunga a mingii de foc se datoreaza unei „fintini” de energie exterioara si a sugerat ca ar putea fi vorba de unde electromagnetice stationare intre nori.

Produse nucleare?

Teoria microfurtunilor (E.L. Hill, 1960) sustine ca fulgerul ce precede fulgerul globular produce o separare a sarcinilor negative (electroni) si pozitive (ioni) care au fost capturate si transportate de pulberi si aerosoli atmosferici. Teoria nucleara a lui M.D. Altschuler (1970) presupune ca, in timpul unei furtuni, fulgerele liniare pot disocia moleculele de apa, iar protonii care rezulta pot da nastere reactiilor nucleare cu O2 si N2. Acest lucru ar explica viata lunga a fulgerului globular. Teoria bozonilor formulata de catre G.C. Dijkhuis (1980), considera ca se creeaza o regiune de plasma in atmosfera prin intermediul unui curent electric cu impulsuri. In stare de plasma, electronii sint suficient de legati intre ei pentru a da nastere unei stari stationare a plasmei, adica fulgerul globular.

Cit o portocala

Fulgerul sferic e glob de foc de culoare alb-albastruie, portocalie, galbena, rosie, roz, gri. Marimea si forma poate varia de la dimensiunea unei portocale la cea a unei mingi de volei sau chiar mai mare, media fiind de 20 cm in diametru, iar forma poate fi regulata (ovala, cilindrica, inelara) sau neregulata (ca o para, flacara sau pata de cerneala). In 6% din cazuri s-au inregistrat variatii de forma, cu un halou transparent, cu coada, cu filamente in miscare in interior. Marginile sint usor estompate si uneori e vizibil un nucleu mai clar. Luminozitatea medie e comparabila cu cea a lampilor de 100W. Astfel, sint vizibile chiar si la lumina zilei. In mod obisnuit luminozitatea sferelor ramine constanta in timpul aparitiei, dar scade in timpul fazei de disparitie. Viteza lor e de ordinul a citiva m/s.

Fulgerul din cada

Foarte rar provoaca senzatie de caldura. Totusi, exista rapoarte despre fulgere globulare care au ars suri si au topit cabluri electrice. Intr-un raport gasit la McNally (1966) se descrie un fulger globular care a lovit un bazin de apa producind un zgomot „ca si cum ai pune o bucata de fier incandescent in apa”. S-a mai raportat si un miros distinct ce insoteste fulgerul globular, descris ca fiind intens si respingator, asemanator cu sulful arzind sau ozonul. Mingile de foc sint atrase de obiecte metalice, liniile telefonice, garduri de sirma. Cind se ataseaza de obiecte metalice, se misca de-a lungul acestora. Apar la citiva metri de pamint simultan cu descarcarea electrica dintre nor si pamint. Altele au fost observate atirnind in aer sau cazind din nori spre pamint. Uneori apar ca invirtindu-se, rotindu-se, sarind, mergind in zig-zag sau vibrind atunci cind se deplaseaza. Fulgerele globulare se asaza pe obiecte. Nu se ridica. Unii cred ca sferele luminoase miscatoare sint ghidate de cimpul electric fapt care poate explica atractia lor pentru conductori. Se pot misca si impotriva vintului dind impresia ca ar fi de origine artificiala.

Pe vreme buna sau furtuna

Intr-un mare procent din cazuri, aceste mingi patrund in cladiri prin ferestre, usi sau hornuri. Sint rapoarte care afirma ca iau nastere in clipa cind se da un telefon. Pot exista in orice spatiu inchis metalic, chiar si in interiorul avioanelor. Exista mai mult de 2.000 de observatii facute de piloti si de specialisti care cunosc cerul. Se pot materializa oriunde si pot trece prin orice obstacol. In 52% din cazuri, fulgerele globulare au fost observate in interiorul incintelor, 24% pe strada si doar 1% deasupra norilor. Comportamentul lor e imprevizibil. Datorita acestor performante, multi pot crede ca fulgerul sferic e o structura inteligenta. Fenomenul apare, de obicei, in timpul sau imediat dupa o furtuna cu tunete si fulgere. In majoritatea cazurilor (70%), apare dupa un trasnet. La rusi, 89% din cazuri s-au semnalat in timpul furtunilor si 10% pe cer senin. La japonezi, doar 2,5% din fulgere au aparut in timpul furtunii. Luna preferata a fulgerelor globulare este iulie, urmata de august. Cele mai putine apar in noiembrie. In timpul iernii, sint aproape inexistente. Intervalul in care s-au inregistrat cele mai multe aparitii este intre orele 12 si 15.

Disparitii explozive

Un fulger globular poate disparea in tacere, cu un zumzet usor sau cu o explozie violenta. Stingerea lui este de obicei brusca, exploziva (60% din cazuri), putind produce deteriorari ale obiectelor din jur. Dupa disparitie, in aer poate ramine un miros caracteristic de ozon, sulf sau oxid de azot. Uneori s-a inregistrat prezenta reziduurilor solide a caror origine si natura nu e foarte clara. Una dintre problemele care nu au fost inca rezolvate satisfacator e intelegerea modului in care fulgerele globulare pot sa traiasca atit de mult. Odata cu cresterea diametrului, creste si durata vietii unui fulger globular. In general, traieste mai putin de 5 secunde, dar s-au inregistrat si cazuri de mai mult de 3 minute. Majoritatea celor aproximativ 10.000 de cazuri de observatii ale fulgerelor globulare e de origine rusa. Sint observatii mai ales cu caracter vizual, avind in vedere imprevizibilitatea fenomenului.

Sfera artificiala

Pina acum, incercarile de a reproduce fulgere globulare in laborator fie au esuat, fie au generat numai rezultate vagi. Cercetatorii istraelieni au reusit recent sa recreeze asemenea bile de foc in conditii controlate in laborator. Ei cred ca fulgerul globular este o combinatie de torta si bec cu halogen. Eli Jerby si Vladimir Dikhtyar de la Universitatea din Tel Aviv au folosit o „foreza cu microunde”. Dispozitivul este similar unui cuptor obisnuit cu microunde de 600 de wati, cu singura exceptie ca intreaga putere este concentrata in numai un centimentru cub. Au indreptat microundele catre interiorul unui substrat de sticla, siliciu, germaniu, oxid de aluminiu si alte ceramice. Energia microundelor a produs o zona fierbinte in substrat, iar apoi, pe masura ce oamenii de stiinta au ridicat foreza din solid, zona fierbinte a fost ridicata si ea in atmosfera. Picatura fierbinte a devenit, in mod spontan, datorita interactiei cu oxigenul, o bila de foc de aproximativ 3 centimetri care a rezistat citeva zeci de milisecunde. „Bila de foc arata ca o meduza incinsa, zbatindu-se in aer”, a spus Jerby. Prin urmare, au reusit sa creeze un fulger globular in miniatura.

Misterul ramine

„Abilitatea noastra de a genera asemenea bile de foc intr-o maniera sistematica poate conduce la diverse tehnici de a sintetiza bile de foc din diferite materiale”, explica Jerby. El spera chiar ca aceste mingi de foc sa aiba aplicatii practice in depunerea de straturi subtiri sau producerea de energie. Fulgerul globular ar putea functiona in laborator ca instalatie in care sa se realizeze procese de fuziune nucleara. Si-ar gasi aplicatii in economie, industrie, uz casnic (incalzire, de exemplu). Dar, desi acum poate fi creat in laborator, si sperantele oamenilor de stiinta sint foarte mari, deocamdata bila de foc ramine inca un mister nedezlegat. De existenta fulgerului globular unii oameni de stiinta se indoiesc chiar si in zilele noastre. Obiectiile scepticilor sint foarte asemanatoare cu argumentele acelora care contesta relatarile despre farfuriile zburatoare. Dovezile sint neconcludente, majoritatea, daca nu chiar totalitatea fotografiilor sint indoielnice, si nici o teorie stiintifica logica nu poate da o explicatie plauzibila fenomenului.

Fel si fel de fulgere

In natura, s-au observat mai multe forme de fulger si anume: fulger globular, fulger fierbinte (heat lightning), fulger margica, fulger foaie, fulger tacut, fulger negru, fulger funda, fulger colorat, fulger tubular, fulger cu meandre, fulger stratosferic, jeturi rosii, jeturi albastre, „spiridusi”. Fulgerul fragmentat intr-o serie de formatiuni mici sferice luminoase, ce par insirate pe un fir, se numeste fulger perlat si este considerat o forma intermediara intre fulgerul obisnuit si cel globular.

Savantii si fulgerele

Natura electrica a fulgerului a fost dovedita de catre M. V. Lomonosov si Benjamin Franklin. Primul a descoperit ca in atmosfera exista electricitate chiar si atunci cind timpul este frumos. Ideile lui stau si astazi la baza teoriilor care explica electricitatea in atmosfera. Franklin a fost primul care a conceput un experiment care a dovedit natura electrica a fulgerului. A presupus ca norii sint incarcati cu sarcini electrice, deci fulgerul trebuie sa fie tot de natura electrica. A experimentat mai intii cu ajutorul unui zmeu. In timpul unor descarcari electrice din Pennsylvania, in anul 1752, cel mai faimos zmeu din istorie a zburat cu scintei. Primul care a studiat serios fulgerul a fost F. Arago (1786-1853), in cartea „Furtuni si fulgere” in care vorbeste si despre fulgerul globular. In 1753, Richmann a reusit, involuntar, sa reproduca in laborator o sfera de lumina, probabil primul fulger globular artificial din istorie. In 1952, savantul suedez Benediks a publicat o lucrare in care spunea: „Inainte de toate, denumirea de fulger globular nu e exacta. Ar fi mai corect sa fie denumit glob fulgerator, deoarece nu e deloc un fulger”.

La Antena 1 a fost prezentat un fulger globular

Cifre fulgeratoare

– Fulgerul liniar poate avea o lungime de 1-3 Km si poate dura citeva sutimi de secunde.

– In fiecare minut, globul pamintesc este lovit de aproximativ 1.800 trasnete.

– In fiecare zi, trasnetul omoara, pe intreg globul, 20 de persoane si raneste 80.

– Probabilitatea medie de a observa un fulger globular in timpul unei vieti medii de 80 de ani e de 0,63%.

– In fiecare secunda, izbucnesc circa 100 de fulgere liniare.

– S-a calculat ca exista 4 fulgere globulare la fiecare fulger liniar.

– Un fulger are intensitatea curentului de 10-20 KA si tensiunea electrica de 30-200 MV.

– Doar 1% din populatia Pamintului a vazut un fulger globular.

– Cel mai mare fulger globular cunoscut este de aproape doi metri in diametru.

sursa : Monitorul de Sibiu

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Actualitate

O tanara doctorita relateaza dramele prin care trec rezidentii din spitale. „Nu ne-a tras nimeni de maneca sa ne spuna cat de batjocoriti o...

Generale

Daniela Ciurea este asistentă în Timișoara, la Clinica de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean. Lucrează cu drag aici, dar a încercat să-și facă un...

Dezvăluiri

Fără îndoială că momentul 1968 nu trebuie uitat. A fost un moment de cotitură pentru România socialistă, unul care ne-ar fi putut costa independența...

Sănătate

Potrivit sanatate.findtalk.biz, Vigantolul, asa-zisa vitamina D nu este o vitamina ci este un hormon care duce la calcifieri necontrolate in organism, la rahitism, la dereglarea...

Copyright © 2020 ZoxPress Theme. Theme by MVP Themes, powered by WordPress.