”Colesterolul este o structură utilă corpului nostru, iar pentru că există posibilitatea ca hrana să nu asigure aportul de colesterol necesar, organismele umane sunt prevăzute cu o ”linie tehnologică” prin care se fabrică această substanţă.
Din diverse motive, pe care nu le cunoaştem, generaţiile actuale produc, prin această ”linie tehnologică”, colesterol în cantităţi mai mari decât generaţiile precedente, în condiţiile în care mănâncă aproximativ acelaşi lucru”, explică esenţa problemei Marius Călinici, medic primar cu dublă specializare – boli interne, respectiv diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.
Medicul spune că, în argumentul afirmaţiei că valorile crescute ale colesterolului sunt date de producţia acelei ”linii tehnologice” proprii organismului şi nu colesterolul alimentar sunt rezultatele unei cercetări ştiinţifice, prin care s-a marcat radioactiv colesterolul alimentar şi s-a constatat că acesta nu se regăseşte în colesterolul din organism.
”Ideea este că ceea ce mâncăm nu influenţează în mod dramatic nivelul colesterolului. Cea mai importantă este acea ”linie tehnologică” a organismului care este reglată de o enzimă, hidroxi-metil-glutaril CoA-reductaza . În momentul în care capacitatea organismului de a produce enzima este mai mare, creşte şi capacitatea de producere a colesterolului, indiferent de alimentele ingerate. Medicamentele folosite pentru ţinerea sub control a colesterolului asta fac: inhibă acea enzimă”, explică el.
Ce poate deregla enzima care reglează nivelul colesterolului
Potrivit medicului, o cauză certă a dereglării secreţiei de hidroxi-metil-glutaril CoA-reductază este moştenirea genetică. ”Este motivul pentru care întâlnim valori ale colesterolului de peste 900 la persoane de 20 de ani sau valori foarte crescute la persoane foarte slabe. Sunt persoane care au moştenit o ”linie tehnologică” hipertrofiată”.
Pentru că, în lipsa unor informaţii precise cu privire la alte cauze (decât cele genetice) ale dereglării ”liniei de producţie” a colesterolului, tot ce se ştie cu exactitate este că generaţiile trecute nu aveau – cel puţin nu la nivelul de acum – această problemă, cea mai logică soluţie este întoarcerea, pe cât posibil, ceea ce aveau generaţiile trecute: o alimentaţie echilibrată.
”Ce trebuie se ştim este că nu există aliment fundamental toxic, după cum nu există nici aliment fundamental sănătos. Totul stă în existenţa unui bun simţ alimentar, adică să mâncâm din toate câte puţin. Pentru că, da, fructele sunt foarte bune, dar dacă mănânci numai fructe, te îmbolnăveşti. La fel, este foarte bună carnea, dar câte un pic. Lactatele sunt bune şi ele, dar nu în cantităţi foarte mari. Până şi slănina este bună pentru organism, dar este foarte important câtă mănânci”, îşi susţine el pledoaria pentru o alimentaţie echilibrată.
Fulgii de cereale, cel mai periculos aliment???!!!
Medicul nutriţionist atrage atenţia asupra ”nenumăratelor valenţe negative ale fulgilor de cereale”. ”Deşi şi mie mi-e greu să-mi opresc nepoatele să mănânce, măcar o dată pe săptămână, astfel de fulgi de cereale, în opinia mea sunt cel mai periculos aliment. Pentru că sunt intens industrializate, având o densitate calorică mare, la un volum alimentar mic”, spune el.
Legătura dintre greutate şi colesterol
Potrivit medicului, excesul de greutate al unui individ poate duce la dereglarea ”liniei de producţie” a colesterolului şi, prin urmare, la exacerbarea valorilor acestei substanţe în organism. ”Un individ cu un anumit status ponderal, se presupune că are intrările energetice, reprezentate de hrană, egale cu consumul energetic. Dacă statusul este excedentar, înseamnă că intrările sunt mai mari decât consumul, iar surplusul se acumulează sub formă de grăsimi. Transformând acest surplus alimentar în grăsimi, organismul îşi va modifica liniile tehnologice. În plus, se va adapta inclusiv suprasolicitând capacitatea de ardere a zaharurilor, ducând la diabet zaharat”, explică medicul.
sursa: adevarul.ro
