Die Presse: De ce „țarul Putin” s-a împăcat cu „sultanul Erdogan”

Printre militarii arestati dupa esecul loviturii de stat din Turcia se numara si cei doi piloți care se presupune ca au doborât bombardierul rusesc de la granița turco-siriană în noiembrie 2015.

Oficial, Ankara îi invinuieste de participare la lovitura de stat eșuata. În epurarile initiate de Erdogan in confuzia creata de dupa puci, nimeni nu se intereseaza de fapte si dovezi. Președintele Recep Tayyip Erdogan își elimină presupusii adversari și, în același timp, speră să refaca în cele din urmă relațiile cu Rusia, scrie publicatia Die Presse.

La Moscova, aceste încercări sunt percepute favorabil. Acum Erdogan are cu siguranță nevoie de aliați care sa nu puna prea multe intrebari.

Rareori, în relațiile dintre două țări au existat schimbari atat de radicale ca între Rusia și Turcia in ultimele luni. Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin, lideri puternici în două țări cu o lunga istorie a conflictelor, au devenit din prieteni dusmani si apoi din nou prieteni. Dupa tentativa de lovitura de stat nu este clar cât timp va dura și aceasta noua prietenie. Deosebit de ciudata este apropierea de Turcia in Rusia. În ultimele luni, mass-media ruseasca a bombardat permanent publicul său cu povești de groază despre Erdogan, pe care l-a prezentat drept un sultan imprevizibil care vrea să supună islamizarii toata țara, care îi prigoneste pe kurzi și sprijina „Statul islamic” (ISIS). Televiziunea rusa a oferit cetățenilor justificarea necesară pentru declarea razboilui lui Erdogan sau macar a embargoului asupra importului de fructe si exportului de turisti.

În Siria, Rusia și Turcia au luptat pe diferite fronturi, iar după ce un avion de vânătoare turcesc a doborat un bombardieru rusesc, între cele doua a inceput o confruntare directă, în care Erdogan a trebuit să se recunoască înfrânt. Dupa scuzele cerute Moscovei, Kremlinul s-a împact cu Ankara. Destul de ciudat, reconcilierea a avut loc taman în săptămâna atacului terorist de la Istanbul, cand in pofida evidentei Rusia declara sigura Turcia ca desinatie turistica. Totusi, pusi in fata faptelor si mai ales dupa tulburarile iscate de lovitura de stat esuata, Rusia a trebuit sa opreasca fluxul de turiști.

Moscova caută parteneri si din nou mizează pe lupta împotriva terorismului. De această dată, Ankara este gata s-o asculte cu atenție.

Apoi, în timp ce liderii europeni au stat deoparte, dar solidari cu guvernul turc, Putin a fost primul care a promis in mod deschis sprijin și a vorbit despre „inadmisibilitatea acțiunilor anti-constituționale”. În timp ce Europa cere Ankarai să respecte statul de drept, Moscova tace. Ideologic, Putin probabil că se simte solidar cu instigatorii ghinionisti ai loviturii de stat, dar este fundamental opus acestora. Moscova se opune oricarei „schimbari de regim” cu forta. Spre deosebire de cursul flexibil al Europei, Kremlinul vorbeste cu obsesie despre ordinea constituționala, iar această alegere nu este lipsită de logică, ascunzând frica Moscovei de prăbușirea imperiului Federației Ruse; în politica externă o astfel de poziție este adesea folosita ca un argument împotriva a tot felul de revoluții colorate. Cu toate acestea, în cazuri excepționale, aceeasi filozofie nu împiedică Moscova să încalce granițe internaționale si suveranitati, cum a fost si cazul Crimeei.

Totodata, Putin cunoaste bine rolul de proscris pe care Erdogan incepe sa-l ocupe. De asemenea, lui Putin îi convine ca omologul său turc este incredibil de ocupat cu consolidarea regimului sau autoritar și cu probleme economice. Președintele Turciei a trebuit să puna deoparte ambițiile sale politice regionale. Strict pragmatic, Moscova are acum posibilitatea sa reia proeictele comune înghețate, iar ce face Erdogan cu Turcia si poporul truc, pe Putin nu îl intereseaza. La urma urmei și el interzice orice amestec din afara în treburile rusești. Represiunea în interiorul țării este punctul de convergenta al tuturor autocraților și acestea sunt aspectele care  într-adevăr îi aseamana pe Putin si Erdogan cu predecesorii lor istorici, ”țarul” și ”sultanul”.

sursa: paginaderusia.ro