brain-fat

Un studiu recent ar putea să îi îngrijoreze pe cei care s-au acomodat cu kilogramele acumulate. Creierul nu scapă de povara grăsimilor în plus, cu toate consecințele aferente.

Mult timp, obezitatea a fost percepută ca o maladie care afectează doar indicele de masă corporală. Până și experții au acordat prea puțină atenție modului în care surplusul de greutate ar putea afecta performanțele creierului.

„Trebuie să ne îngrijorăm mai mult pentru oamenii slabi şi stresaţi, decât pentru cei graşi. Chiar dacă se consideră că aceşti oameni nu au probleme de sănătate, tocmai pentru că sunt slabi, în realitate ei mor mai repede”, declara în urmă cu doi ani un expert din Germania.

În opinia acestuia, oamenii supraponderali trăiesc mai mult decât cei slabi, întrucât creierele lor primesc mai multă hrană atunci când se confruntă cu situaţii stresante. Pentru profesorul Peters, de la Universitatea din Lübeck, ipoteza că oamenii supraponderali trăiesc mai puţin ar fi doar un mit. „Când creierul nu primeşte hrana din exterior, o ia din interior, de la muşchi sau chiar mai rău, de la organe. Oamenii slabi şi stresaţi sunt cei mai puţin sănătoşi”. În concluzie, „societatea trebuie să se schimbe, nu oamenii graşi”, enunța cu fermitate Peters.

Aceste concluzii pot fi încurajatoare pentru persoanele care se luptă cu excesul de greutate, însă ignoră problema de fond, care rezidă chiar în acest gen de abordare: faptul că obezitatea nu trebuie privită unilateral. Efectele sunt atât de complexe, încât nici măcar creierul nu scapă de teroarea grăsimilor.

Grăsimea îmbătrânește creierul

De exemplu, creierul unei persoane supraponderale arată cu 10 ani mai bătrân decât ar trebui să fie conform vârstei. Cel puțin, aceasta este concluzia la care au ajuns specialiștii în urma unui studiu realizat recent de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge. Conform BBC, cercetătorii au observat în cadrul testelor că pierderea materiei albe (partea care este responsabilă cu transmiterea informațiilor) este asociată cu surplusul de greutate. Au observat diferențe semnificative în ceea ce privește volumul materiei albe a creierului persoanelor supraponderale, prin comparație cu cel al persoanelor cu o greutate normală.

Cercetătorii sunt de părere că nu se pot face afirmații definitive, impunându-se continuarea studiilor pe aceastd temă pentru a afla modul în care surplusul de greutate influențează capacitățile neurologice și afectează creierul la nivel fiziologic. Autoarea principală a studiului, dr. Lisa Ronan, care conduce Departamentul de Psihiatrie din cadrul Universității Cambridge, a declarat că cercetarea nu arată foarte clar dacă obezitatea afectează creierul sau invers.

„Problema obezității este atât de complexă, încât ne este greu să spunem că știm totul despre cum se manifestă aceasta asupra stării generale de sănătate a organismului. Suntem abia la început de drum pentru a înțelege totul despre cum această situație afectează în mod direct creierul”, a declarat experta.

Creierul, sub foc încrucișat

Studiul cercetătorilor de la Cambridge are menirea de a deschide și mai mult un câmp larg de investigație într-o zonă care s-a aflat prea puțin în atenția specialiștilor. În schimb, au fost efectuate multe studii pentru a înţelege modul în care creierul controlează dorinţa de a ne hrăni sau procesele care stau la baza echilibrului între aportul de energie şi consumul caloric.

Totuși, în urmă cu câțiva ani, două grupuri independente de cercetători au început să abordeze acest subiect şi au cules informaţii legate de modul în care creierul este afectat de obezitate. Una dintre echipe a constatat că atât la oameni, cât şi la rozătoare, obezitatea este asociată cu leziuni neuronale în zona hipotalamusului, regiune a creierului foarte importantă pentru controlul greutăţii corporale. Cea de-a doua echipă de cercetători a descoperit că reînnoirea celulelor nervoase din hipotalamus este inhibată de obezitate.

Și celelalte câteva studii care s-au făcut pe aceeași temă susțin ideea unei influențe negative pe care surplusul de kilograme o poate avea asupra creierului. Într-un studiu efectuat pe animale, experții de la Universitatea Georgia Regents au ajuns la concluzia că șoarecii au dezvoltat tulburări cognitive în urma acumulării excesive de grăsime. Șoarecii au fost supuși unor teste cognitive atât înainte, cât și după o operație de îndepărtare a grăsimii. În urma procedurii, experții au observat o îmbunătățire a rezultatelor, scrie NY Times. Continuând în aceeași direcție, grăsimea din jurul taliei ar avea un impact negativ asupra performanțelor mintale ale oamenilor, susține un alt studiu realizat pe mai mult de 6.000 de britanici, pe o perioadă de peste 10 ani, conform BBC.

Nu doar exprimarea cognitivă pare să fie afectată, ci și dimensiunile cerebrale. De exemplu, un studiu efectuat de University School of Medicine din New York a evidenţiat faptul că obezitatea duce la micșorarea creierului. La această concluzie a ajuns și un grup de cercetători de la Institutul Karolinska, din Suedia, care susține că persoanele obeze au creierul de 4-8 ori mai mic comparativ cu persoanele cu o greutate normală. În plus, aceiași oameni de știință sunt de părere că persoanele obeze prezintă un risc de demență cu 71% mai mare decât persoanele cu greutate normală.

Situația este cu atât mai gravă cu cât nici circulația sangvină din creier nu scapă de dereglare. Paul Thompson, profesor de neurologie la Universitatea din Los Angeles, a afirmat că o dietă bazată pe grăsimi afectează vasele de sânge din creier, efectul fiind o ȋmbătrânire prematură cerebrală. O persoană normală ajunge să piardă 0,5% din creier, anual, ȋnsă pacienţii obezi pierd uneori chiar 8%.

În aceste condiții, creierul riscă să nu mai fie nici alert și nici „amator” de amintiri. O cercetare de mai mică  anvergură, realizată doar pe 50 de subiecți, a demonstrat că în cazul persoanelor supraponderale și obeze memoria are de suferit. Nu e vorba despre amnezie, ci pur si simplu de o abilitate mai redusă de a a-și aminti lucruri petrecute recent, informează BBC. Cercetătorii au ajuns la această concluzie solicitându-le participanților să găsească o serie de obiecte pe care tot ei le-au ascuns. În final, persoanele cu indice de masă corporală mare s-au descurcat cu 15% mai rău decât ceilalți participanți.

Șansa unui nou început

Privite în ansamblu, aceste date pot părea descurajatoare. Ar putea fi însă și motivatoare. O persoană care se confruntă cu surplusul de greutate nu ar trebui să privească situația ca pe un episod trecător. Până la urmă, toată lumea este interesată de calitatea propriei vieți. În această privință, excesul ponderal lasă urme, iar efectele se prelungesc până la nivel cerebral.

Partea cea mai descurajantă a fenomenului constă în lipsa de răbdare a celor care vor să slăbească. Ani de zile de acumulare de grăsimi nu pot fi șterși foarte repede cu buretele. O slăbire sănătoasă, cu efecte pe termen lung, nu poate fi realizată prin intervenții miraculoase și nici prin diete senzaționale. Puțină voință împletită cu schimbarea unor obiceiuri de viață poate fi cheia succesului. O dietă echilibrată care să ducă la un stil de viață sănătos și activ poate fi formula salvatoare prin care nu doar viața să își schimbe sensul, ci și creierul să opereze la capacitate optimă. „Cu cât mai mult îţi utilizezi creierul, cu atât mai mult creier vei avea pentru a fi utilizat”, spunea antropologul american George A. Dorsey. Pentru aceasta, nu sunt suficiente doar exerciții cognitive, ci și o trimitere a grăsimilor corporale în exil.

sursa: semneletimpului.ro