Formele stranii care s-au format in urma cu aproximativ 15 milioane de ani, in comuna valceana Costesti, au aprins imaginatia internautilor, nu putini fiind cei care au incercat sa explice cum s-au format trovantii si sa dezlege misterul cresterii acestora in dimensiune la contactul cu apa.
Cunoscuti in popor si sub denumirea de “dorobanti”, “balatruci”, “pietre vii” sau “pietre care cresc dupa ploaie”, trovantii au forme bizare, sferice sau elipsoidale, si marimi diferite, de la cativa centimetri pana la cativa metri. Campul cu trovanti din Costesti este usor de reperat de catre toti cei care au drum spre Targu Jiu, rezervatia naturala fiind situata la aproxiamtiv 40 de kilometri distanta de Ramnicu Valcea, pe marginea DN 67.
Trovantii din Costesti au inceput sa fie studiati imediat dupa Revolutie, dar au ajuns atractie turistica abia in 2005, dupa ce zona in care s-au format a fost declarata rezervatie naturala. Primele “pietre vii” s-au “nascut” insa in Miocenul superior, ca urmare a unor cimentari locale in masa nisipului. In urma cu mai bine de 10-15 milioane de ani, o mare parte din regiunea Oltenia era acoperita de Lacul Getic. Nisipul si pietrisul transportat de paraie s-a depus intr-o parte a lacului, in zona unde se gaseste astazi rezervatia naturala.
Specialistii care au studiat fenomenul explica ca astfel de formatiuni geologice se formeaza de obicei in albia unui rau si ca mai poate fi intalnit, dar la o scara redusa, si in alte localitati din Valcea. Daca misterul aparitiei trovantilor a fost dezlegat de specialisti, vanatorii de senzational cauta si acum explicatii pentru marimea bolovanilor, cunoscut fiind faptul ca unele formatiuni geologice ating o inaltime de pana la patru sau cinci metri.
“Specialistii” de pe internet au ajuns la concluzia ca fiecare ploaie abundenta face ca “pietrele vii” sa mai creasca in dimensiune cu cativa milimetri si chiar sa se deplaseze dintr-un loc in altul. Potrivit acestora, trovantii au un continut mare de saruri minerale care, in conditii de umezeala, fac ca nisipul sa se umfle. Cercetatorul valcean Gheorghe Ploaie, cel care a studiat fenomenul, sustine ca ideea potrivit careia trovantii din Costesti au crescut in dimensiune nu contine nici macar un gram de adevar. “Aceste formatiuni geologice cresc doar in momentul formarii si pot fi de marimea unui pumn sau pot atinge dimensiunea celor din Costesti.
Au aparut tot felul de isterii pe aceasta tema, dar nimeni nu s-a dus sa masoare pietrele. Trovantii din Costesti au iesit la suprafata, probabil, in urma unui cutremur sau a unei alunecari de teren. Acestia se rostogolesc de fapt din acel perete nisipos de pe marginea drumului. Si acum sta unul sa cada”, declara Gheorghe Ploaie.
In credinta populara, formatiunile geologice sunt considerate “pietre vii” cu o putere nebanuita, care ii protejeaza pe cei care le mangaie si le uda. Valcenii care locuiesc in zona si-au procurat deja cate un “talisman”, trovanti de dimensiuni mai mici putand fi admirati si in curtile sau gradinile acestora. Trovantii din Costesti, arie protejata din 2005 Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor din comuna Costesti a fost infiintata in 2005, printr-o hotarare de guvern, si are o suprafata de un hectar.
Zona protejata este de atunci in custodia Asociatiei Kogayon, organizatia nonguvernamentala de protectie a mediului care numara aproxiamtiv 200 de membri, toti voluntari, si a derulat pana in prezent proiecte in valoare de peste 300 000 de euro. Localitatea Costesti este singurul loc din Europa unde exista o rezervatie naturala a formatiunilor geologice care sunt rezultatul unor cimentari produse in urma cu milioane de ani.
sursa: bzi.ro
