Desele apariţii ale unor fenomene stranii în Pădurea Baciu, din apropierea Clujului, din ultimele decenii, au stârnit interesul unor echipe de cercetători români ale fenomenelor paranormale. Este şi cazul scriitorului Daniel Roxin, care a realizat şi un documentar pe tema aceasta. Ca invitat, l-a avut pe preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, prof. univ. dr. Adrian Pătruţ, din Cluj-Napoca.
„Pădurea Hoia-Baciu este unul dintre cele mai active puncte pe plan mondial, poate cea mai activă zonă în care se produc fenomene neobişnuite”, explică Pătruţ.
Biologul Sift, pionierul cercetărilor din Baciu
Cel care a detectat iniţial petrecerea unor fenomene stranii în zonă a fost biologul Alexandru Sift care, la începutul anilor ’50, a surprins mai multe forme ciudate, cu aspect nebulos, pe care ulterior le-a şi fotografiat. Ca urmare a descoperirilor lui Sift, fenomenele misterioase din apropierea Clujului au captat, începând cu anii ’70, atenţia mai multor echipe de cercetători români şi străini.
Forme ciudate, aero şi bioforme, obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), unele vizibile cu ochiul liber, altele surprinse cu aparate foto sau video – toate acestea au constituit o serioasă bază de studiu în ultimele decenii pentru cercetători.
Primul eveniment major a fost semnalat în data de 18 august 1968, când pe cer, deasupra Pădurii Baciu, a apărut un OZN. Imaginile cu straniul obiect, precum şi o serie de rapoarte au fost prezentate institutelor de cercetare din Europa şi SUA. Nimeni nu a reuşit însă să dea o explicaţie cu privire la producerea fenomenului. Un an mai târziu, biologul Sift a surprins un alt obiect asemînător survolând zona. A doua zi, în pădure, a descoperit o urmă circulară cu un diametru de aproape 5 metri, unde iarba se uscase. „De altfel, acea urmă a fost vizibilă mulţi ani, până prin 2009″, spune Pătruţ.
Sevă curgând din trunchiuri, de Paşti
Alexandru Pătruţ rememorează un alt episod ciudat, pe care l-a surprins, de Paşti, în anul 2000: „Am mers la pădure cu un cercetător. În zonă, vegetaţia era uscată. Tocmai de aceea am rămas surprinşi de faptul că din partea superioară a copacilor curgea abundent un soi de sevă. A doua zi, totul era din nou uscat”.
În plus, Pătruţ spune că zona a devenit cunoscută şi pentru sunetele ciudate care se aud frecvent: de salvare, de cauciuc care explodează, chiar şi al unui ceas cu cuc.
Pinii „explodaţi“ din Făget
În luna iunie a anului 1994, un clujean din Mănăştur care se plimba prin Pădurea Făget a ajuns într-un loc în care mai mulţi pini erau rupţi de la jumătate sau erau smulşi complet din rădăcini, iar trunchiurile aveau o culoare roşie intensă.
Cristian Mureşanu, jurnalist la TVR Cluj, a fost unul dintre puţinii clujeni care au ajuns în locul cu pricina, imediat după descoperirea fenomenului. Clujeanul susţine că făcut mai multe înregistrări de la nivelul solului şi a fost cel care simţit radiaţiile: „Am văzut totul. Copacii erau smulşi şi rupţi de la jumătate. Era ciudat că aceştia formau trei zone circulare. În urma testării, urme radioactive au fost detectate peste tot, chiar şi pe haina mea. Peste o perioadă scurtă de timp, după ce s-au mai făcut şi alte teste, radioactivitatea dispăruse”, povesteşte Mureşanu. Martorul arată că un fenomen asemănător în privinţa radioactivităţii a fost observat în mai multe locuri din Pădurea Baciu.
Dematerializare surprinsă cu aparatul foto?
Biologul Alexandru Sift a surprins, de altfel, cu aparatul foto, şi o presupusă dematerializare, precum şi mai multe bioforme.
„Din spusele biologului, la marginea pădurii a descoperit un bărbat şi o femeie pe care i-a zărit de mai multe ori în decursul anilor. Până să apuce să fotografieze cuplul, femeia dispăruse. O mână a bărbatului apare ca un ciot, iar un picior pare că dispare”, arată Pătruţ.
Epilog
În opinia lui Adrian Pătruţ, „ne confruntăm fie cu un superfenomen la scară planetară, un subprodus al conştiinţei umane, cu un rol greu de precizat, fie cu un superfenomen natural, dar inteligent, care nu este un produs biologic şi care se manifestă prin interacţiunea cu conştiinţa umană, în esenţă cu persoanele prezente în zonă”.
„Pădurea Hoia-Baciu rămâne un teritoriu insuficient elucidat, care va putea fi studiat inclusiv de generaţiile viitoare”, concluzionează preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie.
sursa: http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/
