Oftăm. Oftăm când suntem dezamăgiți, stresați, când ne amintim anumite lucruri și întâmplări din trecutul nostru. Dar totuși, ce se ascunde în spatele acestui reflex? Asta e și întrebarea la care două echipe de cercetători de la Universitatea Stanford și de la Universitatea din California au dorit să găsească un răspuns.
După ani de cercetare, ambele echipe independente una de cealaltă, au ajuns la aceeași concluzie. Oftatul este un reflex vital pentru menținerea sănătăți plămânilor noștri. Potrivit investigațiilor, în creierul nostru există două grupuri mici de neuroni care transformă automat respirațiile normale în oftat atunci când plămânii au nevoie de ajutor. Acest lucru se întâmplă între 5-12 ori pe oră, indiferent dacă suntem deprimați sau nu. Ei bine, se pare că fără oftat, alveolele pulmonare se pot dezumfla, creând astfel un pericol iminent pentru sănătatea noastră.
„Spre deosebire de un stimulator cardiac, care regularizează doar ritmul respirației, acești neuroni din creier controlează și cum inspirăm aerul. Fiecare neuron din cele două grupe funcționează ca un buton, care odată activat transformă modul în care noi respirăm”, a declarat unul dintre cercetători, Mark Krasnow, de la Universitatea Stanford School of Medicine.
„Oftatul pare să fie controlat de cel mai mic număr de neuroni pe care l-am observat până acum. Această acțiune involuntară începe ca o inspirație normala, dar înainte de a expira aerul, mai tragi o cantitate de oxigen. Când alveolele se dezumflă, compromit capacitatea plămânului de a face schimbul dintre oxigen și dioxid de carbon. Singura soluție de a le umfla este oftatul, care aduce o cantitate de două ori mai mare de aer în plămâni”, a declarat, Jack Feldman de la Universitatea din California, Los Angeles.
Surse: sciencealert.com, cunoastelumea.ro
