O cercetătoare din Braşov explică secretele, originea şi transformarea steagului folosit de daci: şarpele cu cap de lup. Potrivit cercetătoarei Domniţa Raţiu, din Braşov, cultul „Cavalerului Danubian” a răspândit credinţa în bine, dreptate şi adevăr, credinţă pe care pe care strămoşii noştri au purtat-o pe unde i-a dus soarta.
S-au descoperit pe actualul teritoriu al ţării noastre 32 de reprezentări pe piatră şi metal ale acestui cavaler, iar alte 48 de astfel de mărturii există în Panonia, 27 în sudul Dunării, 6 în Italia, 1 în Austria – provincia Noricum şi una pe teritoriul Marii Britanii, la Chester.
„Cavalerul trac este reprezentat deseori purtând stindardul de lupta geto-dac, şarpele cu cap de lup. Scrierile multor autori antici au evocat iscusinţa călăreţilor geto-daci şi valoarea deosebită a cailor lor. Geto-dacii aveau «cai învăţaţi» cu lupta, cai «care muşcă din duşmani» cum se aminteşte prin balade. Ne putem mândri că strămoşii noştri au fost deosebit de viteji. Se avântau în luptă crezându-se nemuritori”, spune Domniţa Raţiu.
Chiar şi poetul Ovidiu a fost impresionat de ţăranul geto-dac care „cu o mână ară, cu cealaltă ţine arma”, vestita sicade, care romanii se temeau cel mai mult pentru că putea despica un coif şi pe care au numit-o „Falx dacica”.
Foarte multe reprezentări ale şarpelui cu cap de lup apar pe Columna lui Traian. Aici pot fi văzute în scenele de luptă numeroase reprezentări ale dacilor purtători de stindard. Mai mult, pe un fragment ceramic descoperit în 1980, în localitatea Budureasca, din judeţul Prahova, este incizat steagul tradiţional al geto-dacilor- un cap de lup cu trup de şarpe, care a fost datat în secolul al IV-lea î. Hr.
Există o teorie care spune că steagul dacic ar fi fost vopsit chiar în culorile roşu, galben şi albastru, culori care au trecut apoi pe stema noii provincii Dacia, înfiinţată de împăratul Iustinian la nordul Dunării în anul 535.
Aceste culori reprezentative pentru heraldica geto-dacilor au fost preluate de biserica ortodoxă română în miniaturile cărţilor religioase şi de voievozii romani ca în final să apară pe steagul şi stema României. Ipoteza conform căreia steagul României se trage din stindardul de luptă al dacilor este susţinută de mai mulţi specialişti, printre care Aurel David şi dr. Marius Bizerea. (sursa: adevarul.ro)
Simbolurile steagului de luptă
Şarpele ieşit din apele primordiale a fost hărăzit să ocrotească spiritul sacru al neamului, dar şi al locuinţei sedentarului (şarpele casei), duhul apărător. Lupul apare ca totem în reprezentările strămoşilor noştri încă din neolitic, cum ar fi lupul de la Cârlomăneşti, judeţul Buzău. O etapă şi o probă în iniţierea unui tânăr dac era să meargă în pădure printre lupi, să reziste acolo şi să-şi aleagă un lup cu care să se întovărăşească. De aceea purtau cu ei în luptă spiritul lupului prieten însufleţitor. Acesta este şi motivul petru care daci au fost numiţi de către neamurile străine daoi, dahi, oameni lup.
sursa: mistere-romania.info
