Coropișnițele (Gryllotalpa gryllotalpa) fac parte din categoria dăunătorilor ce pot produce pagube însemnate în răsadnițe, sere, solarii, dar și în câmp, la culturile de legume.
”Masa” preferată a acestor insecte este compusă din tomate, ardei, vinete, conopidă sau morcovi. În răsadniţe, atacul se manifestă imediat după semănat, prin dislocarea seminţelor în germinare. După repicat, larvele şi adulţii afectează rădăcinile pe care le retează, situaţie întâlnită şi imediat după transplantarea răsadurilor, pierderile putând ajunge până la 60%.
Nu de puține ori prezența coropișnițelor în solarii le-a adus legumicultorilor pierderi însemnate. Dacă cei care practică o cultură tradițională au la dispoziție numeroase soluții chimice ce pot elimina dăunătorul din cultură, legumicultorii care practică agricultura ecologică au la dispoziție foarte puține variante ce nu implică utilizarea soluțiilor sau a substanțelor cumpărate din comerț.
Pun la pământ răsadurile de tomate în două zile
Marin Dumbravă este un legumicultor din județul Giurgiu cunoscut pentru faptul că face agricultură ecologică, iar legumele și plantele pe care le obține sunt adevărate alimente de leac. În comuna Joița, fondatorul Biodumbrava (www.biodumbrava.ro) lucrează o suprafață de 11.000 m², din care 3.000 m² cu solarii. Nu de puține ori s-a confruntat cu situația în care coropișnițele i-au pus la pământ toate răsadurile plantate în solar.
”Într-o cultură ecologică nu poți avea control total. Un cultivator informat care activează pe zona ecologică încearcă să găsească anumite metode și soluții pentru a ține în frâu buruienile și pentru a păcălii dăunătorii. La cultura de tomate, aproape în fiecare an, după ce am plantat răsadul de roșii în solar, după două zile le-am găsit retezate. În sol sunt coropișnițe. Cu ce le păcălești? Sunt un dăunător foarte păcătos. Nu poți folosi bobițe care atrag coropișnițe, pentru că atunci nu mai vorbim de cultură ecologică. De cele mai multe ori nu îți rămâne decât să dai neputincios din umeri sau să cauți soluții care să te scape de ele”, a declarat pentru Agrointeligența Marian Dumbravă, fondatorul fermei ecologice BioDumbrava.
1.Capcane cu gunoi proaspăt
Potrivit legumicultorului, coropișnițele sunt atrase de umezeală, tocmai de aceea o capcană cu gunoi proaspăt de grajd ar putea ajuta la prinderea lor.
”Pe timp de iarnă este recomandat efectuarea unor capcane cu gunoi proaspăt. Pentru asta trebuie să faci niște gropi de 60-80 cm, într-o zonă laterală a fermei, care se acoperă cu gunoi proaspăt de grajd, paie și puțin pământ să se mențină căldura. De preferat ar fi să folosiți gunoiul de la cal sau de la vacă, acesta trebuie să fie viu. Acești dăunători sunt atrași de gunoiul de grajd pe timp de iarnă, pentru că sunt atrași de căldură, fiind un mediu ideal pentru iernat și în groapa unde se pune gunoi este destul de cald. Este indicat să schimbi gunoiul din groapă atunci când este ger puternic. Coropișnițele trag la gunoi”, a explicat legumicultorul care este tehnica prin care poți prinde în capcană dunătorii, pe timp de iarnă.
2.Capcana ”borcanul/sticla cu bere”
Cea de-a doua metodă testată în ferma BioDumbrava este cea a borcanului îngropat în care se adaugă bere. Chiar dacă este o metodă care a oferit rezultate de fiecare dată când a fost utilizată, această variantă de combatere a dăunătorilor funcționează numai pe suprafețe mici, pentru că pe suprafețe mari este greu de gestionat.
”Această metodă dă rezultate de fiecare dată când este utilizată, dar se pretează doar pentru suprafețe mici. Pentru suprafețe mari este destul de dificil de aplicat, prin prisma faptului că ai nevoie nu de sticle, ci de butoaie de bere, pentru a scăpa de coropișnițe, întrucât, pentru a funcționa, berea trebuie să fie mereu proaspătă. Indicat ar fi ca în cazul acestor capcane eco să înlocuiți berea o dată la 2-3 zile, pentru că altfel aceasta se trezește și nu mai are eficiența așteptată. Pentru această capcană aveți nevoie de borcane de 800 ml sau mai mari, pe care le îngropați în pământ, având grijă ca gura borcanului să rămână la suprafața pământului. După ce ați îngropat borcanul adăugați 2-3 degete de bere, coropișnițele vor fi atrase de miros și umezeală. La o astfel de capcană este bine să controlezi borcanele o dată pe zi. Metoda se pretează a fi utilizată pentru solarii de 30-40 mp”, a vorbit Marian Dumbravă, despre capcana cu bere.
3.În testare – capcane cu mălai și zahăr
Dacă pe suprafețe mici coropișnițele pot fi combătute cu ajutorul capcanelor cu bere, pe suprafețe mari această soluție nu este viabilă. Tocmai de aceea, fermierul Dumbravă s-a documentat foarte mult și acum are în testare o soluție pe bază de mălai și zahăr cu care speră să mai reducă populația de coropișnițe de la el din solarii.
”Deocamdată varianta este în testare, am amestecat niște mălai cu zahăr. Nu este invenția mea, am aflat și eu de la un alt legumicultor despre această soluție. Mălaiul amestecat cu zahăr este consumat de acești dăunători, pentru că este dulce. Consumând mălai, în stomacul coropișniței se produc anumite modificări, se umflă abdomenul și atunci insecta moare. Abia acum am început să testez această variantă, dar nu pot spune că este funcțională, am nevoie de câțiva ani să-i demonstrez utilitatea. Nu am o confirmare evidentă și nu pot afirma cu tărie că această metodă chiar funcționează, dar cred că merită încercat orice”, a precizat legumicultorul.
4.Alte metode de combatere a dăunătorului
O altă metodă de eliminare a coropișnițelor este aceea de a îngropa un borcan în pământ. Practic se folosește aceași metodă ca în cazul ”capcanei cu bere”, doar că nu mai ai nevoie să adaugi nici un lichid în borcan. Datorită umezelii care se acumulează și la care se adaugă și roua, insectele vor fi atrase de umezeală. Această metodă poate fi aplicată tot pe suprafețe mici, iar pentru eficiență sporită este foarte indicat să verifici capcanele la câteva ore.
În câmp deschis dar și în solar pot fi protejați prădătorii naturali ai coropișnițelor așa cum sunt ciorile, bufnițele, mierlele, grauri, chițcanii sau cârtițele care sunt mari devoratori de astfel de insecte.
Articol relatat de portalul agrointel.ro.
