„Instituțiile statului pregătesc un filtru pentru informațiile care ajung la cetățeni. Acest filtru ar trebui să nu lase să treacă materialele de presă care ar pune la îndoială directivele UE sau anumite decizii ale NATO.
Cu alte cuvinte, materialele de presă nu ar mai trebui să conțină orice este anti-american sau anti-european sau să aducă o umbră asupra structurilor. Potrivit oficialilor, partenerii americani și europeni și-au exprimat îngrijorarea. Un astfel de proiect este dorit să fie inclus în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru 2015 – 2019.
Valentin Jucan, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), i-a solicitat în data de 1 iulie 2016 într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis, sprijinul acestuia în crearea unei „Comunităţii media”, care să pună la dispoziţia noului Legislativ soluţii pentru susţinerea presei şi ulterior să monitorizeze implementarea acestora.
Potrivit acestuia, „influenţele politicilor estice sunt tot mai vizibile şi acţionează prin mecanisme tot mai sofisticate, greu de detectat la nivelul cetăţeanului care nu este la curent cu metodele de manipulare a opiniei publice”. Potrivit scrisorii adresate şefului statului, ”Comunitatea media” trebuie să fie formată din reprezentanţii tuturor tipurilor de presă, organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul presei, experţi.
„Contextul internaţional şi cel geopolitic regional în care se situează România ridică reale probleme presei, în ansamblul ei. Concret, presa românească este un bastion izolat în care valorile menţionate mai înainte sunt încă susţinute şi promovate. Referendumul din Marea Britanie a dovedit cât de uşor este, prin intermediul unui anumit tip de presă, să poziţionezi în dificultate o mare putere mondială.
În ciuda faptului că presa din ţara noastră rezonează cu politicile care se regăsesc în construcţia europeană şi în parteneriatul cu Statele Unite, dificultăţile pe care aceasta le traversează o pot îngenunchea. În egală măsură, actuala legislatură, aflată la final de mandat, a dovedit de nenumărate ori nu doar lipsă de expertiză, dar şi rea credinţă în raport cu o parte din presă”, subliniază Jucan.
Acesta a mai explicat că sunt îngrijorări substanțiale, exprimate în toate grupurile de lucru de la nivelul instituțiilor europene. Invitat în emisiunea lui Rareș Bogdan, Jocuri de putere, fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu a explicat în urmă cu o săptămână un scenariu oarecum SF, susținând că există o strategie media malefică și aceasta îi afectează pe oamenii de bună credință.
„Din toate ştirile unei instituţii media, într-o zi, sunt exact 3 – 4 – 5 care sunt cu adevărat interes, care ţin de Rusia, care ţin de relaţii strategice, care ţin de NATO. Sunt vizate şi exact numai acolo se fac comentarii. În rest, ştirile sunt nerelevante. Obiectivul este de a găsi un grup ţintă, deci nu se adresează tuturor, unii se pot uita la o ştire din asta şi văd din start că e minciună.
Important e că există un grup ţintă care e vizat. E destinat nu numai schimbării de opinii şi dirijării opiniilor, ci este inclusiv utilizat pentru construcţia de instrumente pe termen lung. În acest război de trolli, sunt angajaţi oameni care, absolut cinstiţi, vin şi spun păreri, care sunt antrenaţi în discuţii după care sunt recrutaţi, ori în orb, ori direct, şi intră într-o întreagă masă de resursă care va fi utilizată când va fi nevoie de ea”, spunea Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial.
Cu toate acestea, presa nu a ridicat astfel de probleme și nici nu a menționat că s-ar afla în punctul îngenuncherii. Așadar, cine cere cu adevărat această „reglementare”? „Vă pot asigura că partenerii noştri americani exprimă preocupări în domeniul libertăţii presei din România. Când spun libertatea presei, nu mă refer la libertatea presei faţă de instituţiile din România, ci faţă de ea însăşi.
Deci există această preocupare a partenerilor noştri americani. Ceea ce se întâmplă e o transformare a României într-o insulă înconjurată de nişte ţări care, fără excepţie, ridică probleme în ceea ce priveşte independenţa presei şi a modului în care Federaţia Rusă reuşeşte să inoculeze mesaje”, a declarat Valentin Jucan, membru CNA.
Cu astfel de măsuri nu este de mirare că indexul global al libertății presei realizat de Reporteri fără Frontiere plasează România pe locul 49. Organizația atrage atenția asupra altor nereguli. Reporteri fără Frontiere punctează principalele probleme ale presei din țara noastră: „Politizarea excesivă a mass-media, mecanisme corupte de finanțare, politici editoriale subordonate intereselor proprietarului, infiltrarea redacțiilor de către serviciile de informații – efecte ale transformării mass-media în instrumente de propagandă politică în ultimii ani”.”[1][2]
SURSE: sokant.ro, agerpres.ro
