foto: Sanatate BZI.ro
Ce este argila?
Cred că 99% din populația globului cunoaște argila: pământul acela cu aspectul ușor roșcat.
Noi nu folosim argila sub acea formă, ci, în scop terapeutic, ea se purifică, se curăță de impurități.
Argila, roca, se folosea din cele mai vechi timpuri. Am citit în cărțile de specialitate cum o bătrânică lua un pumn de argilă și o punea unui copil când se rănea la picior sau la mână și acesta se vindeca. Exact pe acest efect de tratare și de cicatrizare al argilei mergeau și bătrânii atunci când o foloseau. Numai că, tot urmărind în literatura de specialitate, s-a constatat că de foarte multe ori aplicarea acelui pumn de argilă, luat de pe jos, cicatriza rana, dar putea duce la apariția altor afecțiuni infecțioase.
Așa apăreau tetanosul sau streptococul, caracteristicile fiind puroiul foarte mare pe plaga respectivă, înroșirea și inflamarea piciorului sau a mâinii. Pornind de aici, cei care au căutat efectul benefic al argilei au ajuns la concluzia că nu putem folosi pământul, lutul în forma brută și astfel au început să-l studieze, să-l cerceteze și să-l curețe.
Există mai multe tipuri de argilă?
Se cunosc mai multe feluri de argilă. Argila albă are o ușoară nuanță gălbuie și o cantitate crescută de calciu, care îi dă culoarea respectivă.
Din argila albă, foarte mult folosită în China, se obțin porțelanurile albe. Argila de culoare roșcată, pe care o numim argila roșie, are un conținut crescut în cupru.
Argila verde provine din degradarea unor plante și conține o cantitate mare de fier.
Mai există și o argilă brună, mai degrabă neagră, care conține un complex de minerale, în proporții aproximativ egale.
Cele mai folosite sunt argila albă și argila roșcată. Celelalte sunt folosite mai puțin, pentru că au mult mai multe impurități și sunt mai greu de curățat, de ambalat, de sterilizat. Argila nu este foarte scumpă, ci relativ accesibilă pentru toată lumea.
Cum putem folosi argila?
Prin conținutul bogat în minerale, argila este foarte bună în tot ce înseamnă demineralizări ale organismului. Cea mai simplă demineralizare pe care cu toții o simțim la un moment dat este oboseala. Obosim pentru că organismul își folosește din resursele proprii și, chiar dacă ne hrănim, nu putem să venim cu surplusul necesar pentru a ne reface.
Cura cu argilă este primul pas pe care îl putem face pentru a ne ajuta, pentru a ne remineraliza organismul. Pentru acest lucru se folosește apa de argilă, care se obține foarte ușor. Într-un pahar transparent, se pun 200 ml de apă, la care se adaugă 1 linguriță cu pudră de argilă. La Plafar se mai găsesc punguțe cu bulgări de argilă, din care se pune tot o linguriță. Se amestecă folosind o lingură de lemn, apa se tulbură, apoi se lasă până a doua zi dimineață, când poate fi consumată. În timpul nopții, mineralele care ne sunt folositoare se dizolvă în apă. Dimineața, pe stomacul gol, înainte de orice altceva (cafea, ceai, mâncare), bem apa din pahar fără să o mai agităm.
Este bine să o preparăm într-un pahar transparent, pentru că putem vedea ce se întâmplă cu conținutul. În momentul în care argila se apropie de buza paharului ne oprim, iar ceea ce rămâne se aruncă.
Nu este nevoie să consumăm mâlul format, pentru că este un reziduu.
Mâlul este bun de băut în alte situații, de exemplu în afecțiuni ale colonului, ale intestinului subțire și ale intestinului gros. În aceste cazuri, într-un pahar transparent se pun 200 ml apă și 1 linguriță de argilă. Se lasă până a doua zi dimineață, dar înainte de a bea se amestecă, se tulbură și se bea conținutul respectiv. În unele prospecte scrie că se bea apa, iar mâlul care rămâne mai poate fi folosit de câteva ori, ceea ce este exclus, pentru că dacă nu s-a dizolvat în 8 ore, nu se va dizolva nici în 12, nici în 24.
În argilă există mici grăuncioare care nu se dizolvă, chiar și amestecate bine, pentru că sunt mai grele. De aceea, este bine ca după ce amestecăm să lăsăm timp de până la 1 minut să se sedimenteze bulgărașii de argilă.
Cura cu apă de argilă se ține timp de 21 de zile și se poate repeta după alte 21 de zile de pauză. Cura se poate prelungi până la șase luni, ținând cont de cele 21 de zile de pauză între cure. În paralel, se poate face o cură cu ceaiuri din plante, care întăresc acțiunea argilei.
Acestea sunt terapiile cu argilă de uz intern. Nu uitați, însă, că pentru orice cură cu argilă trebuie consultat specialistul.
În ce afecțiuni recomandați cura internă cu argilă?
În hepatitele cronice, hepatitele acute virale A, B, C, ca proces de detoxifiere și curățare a aparatului digestiv, în afecțiunile pancreatice, inclusiv diabetul, care este o boală metabolică.
Tratamentele interne cu argilă se folosesc și în gastrite, ulcer gastric sau ulcer duodenal, esofagită, esofagită de reflux.
Sunt benefice de asemenea în tulburările renale: infecții urinare, litiaze renale, așa-zisul nisip renal și în insuficiențele renale care au un minimum 50% rinichi funcțional; în afecțiunile respiratorii:
-bronșite (acute sau cronice)
-insuficiență respiratorie, dar nu-și face efectul în astmul bronșic în faze acute;
-în afecțiunile aparatului cardiovascular (hipertensiune)
-în cele circulatorii: hemoroizii și varicele.
Argila albă se mai folosește și în osteoporoză, pentru că ajută la remineralizare. Pentru gută merge mai bine cea roșcată, pentru că în ea există niște radicali care reușesc să lipească acidul uric și să îl elimine din organism.
Pentru probleme dermatologice, argila se utilizează atât intern, cât și extern.
Tratamentul cu argilă poate fi folosit în nevroză, psihoză, în tulburările de menopauză, la femeile care au bufeuri, chiar și în timpul menstruației.
Cura cu argilă este indicată și copiilor?
Copilul este o entitate în plină dezvoltare, în plină regenerare, de aceea la el totul merge mult mai rapid decât la noi, și cura cu argilă trebuie folosită cu precauție. Argila se poate folosi la copiii mai mari, iar la copiii mici numai cu restricții, după ce este consultat un medic de specialitate.
În cazul femeilor însărcinate se poate folosi argila?
Femeile însărcinate pot folosi apa de argilă sau cataplasmele, dar nu în primele luni de sarcină, ci numai după luna a IV-a, când sarcina s-a fixat.
Ce sunt aplicațiile externe cu argilă și în ce afecțiuni se recomandă?
Aplicațiile externe înseamnă fie băi cu argilă, fie cataplasme.
Băile cu argilă se folosesc, de exemplu, pentru hemoroizi. Într-un litru de apă la temperatura camerei, se pun 4 lingurițe cu vârf de argilă, se amestecă bine și se lasă 4 ore, apoi se fac spălături locale, indicate pentru tot ce înseamnă afecțiuni în această zonă.
Cataplasmele cu argilă se fac prin înmuierea argilei fie cu apă, fie cu combinații din diverse infuzii sau decocturi din plante. Într-un vas de porțelan, lemn sau sticlă, se pune argila (cam o punguță odată sau în funcție de cantitatea de care avem nevoie), peste care se adaugă apa treptat, amestecând cu o lingură de lemn, în așa fel încât să obținem o pastă mai groasă.
Această pastă se folosește cel mai frecvent în afecțiunile reumastimale, în dureri articulare, dureri de oase, de coloană. Se aplică direct pe piele, pe zona dureroasă, se întinde cu bagheta de lemn și se lasă, dacă este o temperatură de 20-25 grade C, timp de 20 de minute, până la 1 oră, după care se îndepărtează cu apă.
Mai există o altă variantă de cataplasme, care se fac pe pânză sau pe tifon. Compoziția, care este mai groasă, se întinde pe acea pânză, iar deasupra mai punem o bucată de pânză, după care o așezăm pe zona dureroasă. Se lasă de la 1 oră până la 1 oră și jumătate, deoarece argila nu este în contact direct cu pielea.
Se mai pot face cataplasme cu infuzii sau decocturi din plante, în loc de apă folosindu-
se o infuzie de plante. Cataplasmele sunt foarte bune pentru durerile de cap. Pentru sinuzită se pune cataplasma pe frunte, dar și pe zona nasului și pomeților.
Argila se folosește cu succes și în tratamentele cosmetice?
Există și varianta cosmetică a argilei, cu diverse măști și chiar creme cu argilă. Cremele le folosim dimineața și seara, în special pentru tenul gras, iar măștile cu argilă se folosesc pentru tenul gras și mixt, cu acnee și nu trebuie lăsate mai mult de o jumătate de oră.
Folosită frecvent, masca din argilă ajută la refacerea țesuturilor. Dar, argila poate ajuta și mai mult dacă îi adăugăm și alte ingrediente, de exemplu un kiwi zdrobit.
În felul acesta, efectului remineralizant al argilei i se alătură efectul de vitaminizare din kiwi, banană sau castravete.
Există foarte multe variante de măști pe care le putem face foarte ușor și ieftin în casă. Important este ca aceste măști să fie aplicate frecvent, pentru a obține rezultate bune.
În ce afecțiuni este contraindicată argila?
Cura cu argilă este contraindicată în tot ceea ce înseamnă insuficiențe – insuficiență cardiacă majoră, insuficiență renală, insuficiență hepatică majoră, în bolile de afectare intestinală majoră (de exemplu cancerul de colon), în constipație, în afecțiunile urechilor, în afecțiunile infecțioase interne, în infecții majore, în apendicite, pancreatite, dischinezii biliare, ocluzie intestinală, peritonită.
Argila constipă, deci nu se recomandă persoanelor care au predispoziție către constipație. Cu toate că pe prospect scrie că tratează constipația, categoric nu o va trata.
La persoanele cu constipație, se poate recomanda o cură cu argilă dacă avem grijă să le tratăm constipația cu alte produse, pentru că există la îndemâna noastră numeroase produse din plante care pot ajuta la drenare. Am insistat pe acest lucru pentru că am avut pacienți care au folosit argilă contra constipației și care nu făceau altceva decât să se constipe din ce în ce mai mult.
Printre reacțiile adverse pe care le dă argila se află, așadar, constipația și iritația, dacă folosim cataplasmele pe o perioadă mai mare de 1 oră.
Există și niște restricții pe perioada în care se face tratamentul cu argilă: nu se consumă alcool, nu se fumează, nu se bea cafea, nu se consumă excitante. Începerea unei cure de detoxifiere cu argilă, implică automat o dietă. Sigur că nu este o restricție severă, dar trebuie să ținem și o dietă alimentară.
Interviu cu dr. Cristina Bălănescu medic primar medicină generală, competență în medicină complementară, specialist în laserterapie
Interviu realizat de Cristina Bălan, publicat în Cărticica Bucătărie fără foc 6/2007
sursa: carticica.ro
