foto: history.com
Relaţia ciudata dintre serviciile secrete ale Germaniei de Vest şi criminalii de război ai celui de-al Treilea Reich primeşte o nouă confirmare, după declasificarea unui document care demonstrează că spionii RFG ştiau încă din 1952 unde se ascundea Adolf Eichmann, „arhitectul Holocaustului”, dar au evitat să-l aducă în faţa justiţiei, scrie Evenimentul zilei.
Citând un document inedit obţinut de tabloidul Bild, Spiegel Online notează că Germania de Vest ar fi putut întreprinde o acţiune legală împotriva unuia dintre cei mai prolifici lideri nazişti cu ani buni înainte ca acesta să fie depistat şi pus sub acuzare de statul Israel pentru crime de război.
Personajul care ar putea rescrie istoria „denazificării” RFG este nimeni altul decât Adolf Eichmann, una dintre figurile centrale ale celui de-Al Treilea Reich şi omul considerat responsabil pentru implementarea Holocaustului. Documentul descoperit de Bild arată că serviciul extern al RFG cunoştea încă din 1952 atât „ascunzătoarea” lui Eichmann, cât şi identitatea sa conspirată, dar a evitat să-l reţină, într-o perioadă în care statul vest-german ridicat pe ruinele totalitarismului hitlerist încă îşi trata rănile.
„Descoperirea este catalogată de specialişti ca fiind senzaţională, pentru că aduce puţină lumină asupra reticenței vest-germane de a-şi confrunta propriul trecut în deceniile imediat următoare Holocaustului”, scrie Spiegel Online.
„Arhitectul Holocaustului” se ascundea în spatele pseudonimului Ricardo Klement
Documentul obţinut de Bild din arhivele BND (serviciul de informaţii externe al Germaniei) arată că instituţia ştia unde se ascunde Adolf Eichmann cu opt ani înainte ca serviciile israeliene să-l captureze la Buenos Aires, în 1960, şi să-l supună unui proces finalizat în 1962 cu condamnarea sa la moarte.
„Adresa lui E. este cunoscută redactorului-şef al publicaţiei germane din Argentina «Der Weg»”, scrie în actul obţinut din arhive, care mai notează că fugarul locuia în exil sub o identitate falsă, luându-şi numele „Clemens”. Informaţiile BND erau doar parţial corecte în 1952, pentru că istoricii ştiu astăzi că „arhitectul Holocaustului” se ascundea în spatele pseudonimului Ricardo Klement.
Până la descoperirea publicată în presa germană se credea că serviciile de informaţii externe germane nu primiseră date despre Eichmann mai devreme de anul 1956. Excepţionalul descoperirii stă însă, scrie Spiegel Online, în faptul că documentul ar putea reprezenta cea mai timpurie dovadă pentru lipsa de voinţă politică a RFG de a aduce în faţa justiţiei criminalii de război ai celui de-al Treilea Reich.
Explicaţia? Forţele de ordine ale Germaniei de Vest, precum şi întregul aparat de justiţie şi administraţie erau înţesate la începutul anilor ‘50 cu foste cadre fidele naţional-socialismului.
„Cei care ar fi trebuit să-i reţină pe naziştii fugari erau foste cadre naziste”
Veriga decizională ultimă a unui sistem care a ucis şase milioane de evrei, Eichmann cunoştea în detaliu ierarhia nazistă şi ar fi reprezentat un pericol pentru toţi cei care şi-au reinventat biografia în RFG, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial.
Spiegel mai notează că „arhitectul Holocaustului” ştia, în detaliu, şi gradul de implicare al companiilor germane în construirea, gestionarea şi funcţionarea lagărelor de concentrare, iar o eventuală aducere a sa în faţa justiţiei ar fi putut periclita destinul acestora.
„Toate datele indică faptul că Ambasada RFG din Buenos Aires ştia cu precizie identitatea foştilor nazişti şi locurile unde trăiau, comunitatea germană din oraş fiind suficient de mică. BND era înţesat însă de foşti ofiţeri SS, majoritatea celor care ar fi trebuit să-i identifice şi reţină pe naziştii fugari fiind ei înşişi foste cadre naziste”, susţine, pentru Spiegel Uki Goni, un jurnalist argentinian.Complicitatea serviciului de informaţii externe german în ştergerea urmelor criminalilor de război nazişti este încă o temă extrem de sensibilă la Berlin, BND fiind şi în prezent reticent în a elibera documente din propria arhivă, noteaza Evenimentul zilei.
Practic, Bild a reuşit să obţină detalii în cazul Adolf Eichmann după o luptă aprigă în justiţie încheiată anul trecut printr-o decizie a unei curţi federale care stipula că opacitatea BND este ilegală. În ciuda verdictului, accesul la arhiva instituţiei este extrem de dificil, teama serviciului fiind că o eventuală deschidere ar putea aduce o avalanşă de cereri privind activitatea informaţiilor externe în depistarea şi prinderea naziştilor fugari, scrie Spiegel.
