Mulţi dintre cititorii care au comentat acest subiect de-a lungul vremii au spus că renunţarea la serviciul militar obligatoriu a fost o greşeală şi că generaţiile noi aveau multe de învăţat în cele 6 sau 12 luni de serviciu militar obligatoriu. Tu ce părere ai? Era bun serviciul militar obligatoriu?
Doar unul din 40 de tineri, cu vârsta până în 35 de ani, alege astăzi, în România, să facă serviciul militar. În Grecia, cei care nu vor să facă armata, trebuie să muncească 42 de luni pentru stat. În Israel toţi tinerii fac armata, indiferent de sex, la 19 ani.
În 2005 s-a renunţat la serviciul militar obligatoriu
Serviciul militar obligatoriu a fost desfiinţat prin Legea 395 din decembrie 2005, astfel că ultima încorporare a recruţilor pentru militarii în termen a fost în luna octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 2006. Până la aceste termene, Armata Română număra în jur de 300.000 de soldaţi.
După această dată, serviciul militar s-a făcut pe bază de voluntariat, armata profesionalizându-se.
Serviciul militar a devenit obligatoriu doar în trei cazuri: de razboi, de mobilizare şi pe timpul stării de asediu. Conform legii, după data de 1 ianuarie 2007, cetăţenii români se vor prezenta la centrele militare numai pentru luarea în evidenţă.
De la 300.000 la 75.000
De la 300.000 de soldaţi, înregistraţi la începutul anilor 2000, Armata Română numără acum 90.000 de oameni, din care doar 75.000 sunt soldaţi, iar 15.000 sunt civili. Forţele de uscat au 45.800 de ostaşi, Forţele Aeriene 13.250, Forţele Navale 6.800, iar 8.800 sunt soldaţi ale unor unităţi speciale. Aşa că numărul ostaşilor români se apropie de cel al fanilor care intră pe Arena Nationala (56.000 de locuri pe scaune) şi este mai mic decât al fotoliilor de la Santiago Bernabeu, stadionul lui Real Madrid având 80.000 de locuri.
Din datele ultimului recensământ reiese că în Romania sunt peste două milioane de incorporabili, adica bărbaţi cu vârste intre 20 şi 35 de ani, în caz de război. Din cele două milioane vor scăpa de uniforma militară cei cu probleme medicale, membrii cultelor religioase recunoscute de lege, călugării care au o vechime în mânăstire de cel puţin doi ani, condamnaţii la pedepse privative de libertate, precum şi cei arestaţi preventiv sau trimişi în judecată.
“O datorie sfântă a fiecărui cetăţean roman”
În România comunistă, serviciul militar era obligatoriu pentru toţi cetăţenii români, indiferent de sex, îndeplinindu-se în diferite forme (L14 din 28/12/72, art. 28). Bărbaţii, puteau fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar, de la 20 la 50 de ani. Admişii şi la facultate făceau armata la “termen redus”. Băieţii – nouă luni înaintea primului an de facultate.
Doctrină militară a lui Ceauşescu a fost legiferată în decembrie 1972, sub forma „Legii privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România”. În anii ’80, 400.000 de români erau soldaţi, iar după Revoluţie numărul a scăzut spre 300.000.
„Apărarea patriei, a suveranităţii şi independenţei naţionale, a unităţii şi integrităţii sale teritoriale, în cazul unei agresiuni armate sau a unei acţiuni îndreptate împotriva cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii din Republica Socialistă România, se spunea în textul legii, este o datorie sfântă a fiecărui cetăţean român, bărbat sau femeie, indiferent de naţionalitate”, se preciza în legea din 1972.
sursa: capital.ro
