Este de notorietate faptul că Palatul Parlamentului deţine mai multe recorduri. Concret, vorbim despre cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume, dar şi despre cea mai grea şi… cea mai scumpă. În paralel, Casa Poporului ascunde şi multe mistere.
Casa Poporului este cea mai grea și cea mai scumpă clădire din lume, construită pe vremea lui Ceaușescu. Uriaşul edificiu a fost realizat cu materiale aproape în întregime românești, “înghițind”, printre altele, un milion de metri cubi de marmură, două milioane de tone de nisip, mai bine de jumătate de milion de tone de ciment, iarlista continuă. Peste 100.000 de oameni s-au implicat în realizarea acestui proiect. Pentru a face loc acestei clădiri uriașe au fost demolate lăcașuri de cult și 10.000 de locuințe, fiind evacuate peste 50.000 de familii.
Totuşi, soții Ceaușescu nu înțelegeau planurile de arhitectură. Drept urmare, erau realizate frecvent machete ale Bucureștiului, la o scară de 1/1000. Peste macheta prezentată președintelui și soției acestuia exista un pod rulant, pe care cuplul se plimba și dădea indicații. Astfel, macheta cu pricina se modifica aproape săptămânal, după fiecare vizită a soților Ceaușescu, relatează arhitectul Gheorghe Leahu, în cartea “București Micul Paris”. O veche legendă urbană spune că, sub scara principală de la Intrarea „13 Septembrie“, Ceaușescu ar fi îngropat un cilindru de oțel, în interiorul căruia se află date și precizări referitoare la lucrarea pe care a început-o.
Buncăr antiatomic şi tuneluri misterioase
Colonelul în rezervă Nicolae Kovacs a dezvăluit, în urmă cu mai mulți ani, câteva dintre secretele Casei Poporului. Absolvent al secției de construcții speciale din Academia Militară, acesta i-a coordonat pe cei 12.000 de militari rezerviști care au lucrat la acestă clădire uriașă. Potrivit lui Kovacs, Ceaușescu își propusese să arate, prin construirea Casei Poporului, că este cel mai tare conducător din blocul socialist. Drept urmare, și-a dorit ca sub această clădire monumentală se existe un buncăr antiatomic rezistent la cutremure devastatoare, la atacuri cu rachete și chiar la două bombe care ar fi lansate succesiv. Este vorba despre o încăpere cu pereți de beton, groși de 1,5 m, ce oferea protecție împotriva radiațiilor și asigura comunicarea cu toate unitățile militare din țara noastră. “Sala principală urma să fie dotată cu o masă mare în mijloc și pe pereți, cu un sistem de hărți ale României, în relief. Pentru ventilație s-au adus pompe suedeze, cu filtre speciale, care au fost încastrate în pereți. Existau 12 camere mari cu filtre de rezervă, stivuite pe rafturi. Acestea au fost singurele componente străine din Casa Poporului”, este declarația colonelului Kovacs, redată și pe site-ul Centrului Internațional de Conferințe al Camerei Deputaților. Un al doilea buncăr antiatomic se află sub Ministerul Apărării, susținea colonelul.
Sub Casa Poporului au fost proiectate, mai spune Kovacs, și tuneluri de fugă, care duc spre zone strategice ale Bucureștiului sau spre clădiri importante din oraș. Acesta a mai afirmat că sub Casa Poporului există șapte etaje. Au existat şi persoane care au susținut că sub această clădire monumentală s-ar afla, de fapt, 15 etaje, ultimul adăpostind chiar două buncăre antiatomice. Ceaușescu își dorea un buncăr care să-i salveze viața în cazul unui atac nuclear asupra României, astfel că a cerut să fie realizat sub cabinetul său. Ca urmare a unei erori pe care au făcut-o constructorii, adăpostul a fost construit într-o altă parte a clădirii. În aceste condiții, Ceaușescu a decis să mai fie realizat unul, în locul pe care îl stabilise inițial.
Un metrou prezidenţial?
Se spune că prin anii ‘80 Ceaușescu a cerut ca Armata să-i construiască o linie de metrou de la Casa Poporului până la aeroport, pentru a fi evacuat cât mai repede în situații de urgență. Aceste zvonuri nu au putut fi niciodată confirmate, mai ales în condițiile în care SRI nu permite accesul în subteranele Palatului Parlamentului, unde s-ar afla și respectivul tunel secret.
În 2005, însă, inundațiile au scos la iveală un tunel secret, în apropierea stației de metrou din apropierea Palatului Parlamentului, legat de grandiosul edificiu. „S-a constatat că stația de metrou nu a fost inundată fiindcă s-a acumulat apa de ploaie, ci ea provenea de la un tunel care este în întreținerea MApN”, spunea Mioara Mantale, prefectul Capitalei la vremea respectivă. Muncitorii au estimat că acel tunel avea o lățime de vreo 4 metri. Totuși, Ministerul Apărării Naționale nu a vrut să facă nicio precizare în acest sens. Referitor la respectivul tunel, reprezentanții Metrorex au precizat, la un moment dat, că este unul de apărare.
Ar fi putut arăta altfel
Urbanistul Andrei Popescu spunea, în 2014, într-o conferință de presă, că au existat și alte propuneri privind construirea Casei Poporului, realizându-se mai multe machete ca urmare a organizării unui concurs de urbanism: “Nu se știa pentru ce trebuie să construiești și pe ce suprafață. Nu exista proiect, totul s-a făcut la nivel de machetă”.
sursa: ziarulring.ro
