- foto: http://blackflygazette.com
Coral Castle (Castelul de Coral), cu numele original Rock Gate Park, este o structură arhitecturală în calcar, aflată în Homestead, Florida. Această extraordinară operă de inginerie a fost proiectată şi construită de un singur om, Edward Leedskalnin, un sculptor amator leton care a imigrat în America.
Întreaga structură este construită din blocuri mari de piatră unite fără utilizarea mortarului. Piatra folosită se numeşte calcar oolitic, numit şi piatra coral (de unde şi numele Castelul de Coral).
Imensele blocuri de piatră au fost sculptate şi poziţionate sub formă de ziduri, mese mari, scaune cu basoreliefuri şi un turn de locuit. Greutatea totală a structurii este de aproximativ 1100 de tone, şi a fost construită în peste 28 ani, din 1923 până la moartea sculptorului, pe 7 noiembrie 1951.
Ed a deplasat şi sculptat blocuri enorme de piatră, singur, şi fără utilaje moderne, ţinând întotdeauna în mare secret munca sa şi tehnicile utilizate pentru montarea blocurilor, cel mai mare cântărind aproximativ 30 de tone.
Castelul de Coral constă dintr-un turn pătrat cu două etaje (care a fost folosit de Leedskalnin ca locuinţă), situat în colţul unei grădini înconjurate de ziduri megalitice, unde se află sculpturi în formă de stele şi planete, un “telescop” îndreptat spre Steaua Nordului, un obelisc, un cadran solar, o fântână, mese ciudate, scaune în formă de semilună, o cadă de baie, paturi şi un tron regal. Un obelisc cântăreşte 28 de tone.
Având în vedere că s-ar fi servit doar de unelte manuale achiziţionate dintr-un depozit de fier, opera lui Leedskalnin este de mare valoare, în special pentru perfecţiunea cu care blocurile au fost tăiate şi precizia poziţionării lor, obţinută fără a folosi mortar.
Deşi există fotografii care-l descriu pe Leedskalnin angajat în construcţia parcului, folosind stâlpi de lemn şi scripeţi, cercetătorii mai exotici afirmă că sunt uimiţi imaginându-şi posibilitatea de a ridica zeci de tone de piatră cu aceste instrumente simple, mai mult, doar cu efortul unui singur om. Este şi mai misterios, având în vedere că Edward Leedskalnin era un om mic de statură, de abia 1,55 m şi cântărind doar 46 kg.
Rocile folosite pentru a construi Castelul de Coral au fost extrase dintr-o carieră din Florida aflată la aproximativ 15 km, unde formaţiunile de corali pot ajunge la o grosime de până la 1000 m. Incredibil, Ed a tăiat şi transportat uriaşele blocuri de corali folosind doar unelte primitive.
Cum a făcut să transporte blocuri enorme până la Homestead? Leedskalnin avea doar o remorcă de la un camion vechi şi o bicicletă. Cum explică site-ul muzeului, mulţi martori au văzut camionul cu blocuri de piatră deplasându-se de-a lungul zonei Dixie Highway, dar nimeni nu l-a văzut vreodată, de fapt, pe Ed încărcând sau descărcând remorca. Singurii martori au fost doi copii, care au povestit că l-ar fi văzut pe Leedskalnin făcând să “plutească” câteva blocuri de piatră, ca baloanele.
Lucrarea reprezintă o realizare demnă de remarcat din punct de vedere al ingineriei: o poartă ce cântăreşte 9 tone, atât de bine echilibrată, că poate fi acţionată doar la o uşoară atingere cu degetul.
Mecanismul de funcţionare a porţii a fost descoperit în 1986, atunci când, pentru prima dată, a încetat să funcţioneze, astfel că proprietarii muzeului au fost nevoiţi să solicite intervenţia unei echipe de ingineri care a utilizat o macara. Echilibrul perfect a fost obţinut de Leedskalnin poziţionând prin intermediul unui orificiu făcut de-a lungul axei verticale a porţii o bară metalică, iar aceasta ruginise, după cum au constatat muncitorii. De-a lungul timpului, poarta a fost reparată de mai multe ori, totuşi nu se mai roteşte cu uşurinţă de altădată.
O tragică poveste de dragoste
Inspiraţia pentru construirea Castelului de Coral i-a venit lui Leedskalnin după o mare dezamăgire în dragoste. Încă tânăr, la vârsta de 26 de ani a fost logodit cu Agnes Scuffs, care l-a părăsit cu o zi înainte de nuntă.
Înnebunit de durere, Leedskalnin i-a promis femeii că va crea o lucrare impresionantă ca o dovadă a iubirii sale profunde pentru ea. Sculptorul a început activitatea în 1923, terminând-o în 1951.
Castelul de Coral a devenit o destinaţie turistică foarte populară datorită aurei de mister din jurul său şi a poveştii empţionante de dragoste. După moartea sculptorului, castelul a fost moştenit de către un nepot care l-a vândut în 1953 unei familie din Illinois. În 1981, opera lui Leedskalnin a fost cumpărată de Coral Castle Inc., care i-a dat numele actual şi a transformat-o într-un muzeu.
Timp de 26 de ani el a prelucrat în total 1.100 de tone de rocă de coral, între care şi un perete uriaş cu o uşă rotativă grea de nouă tone, care poate fi mişcată cu un singur deget, o cadă de baie cu încălzire solară, o masă în formă de inimă, grea de 2,25 tone, plus alte con strucţii uriaşe.
Cele mai multe din pietrele folosite de el cântăreau mai mult de şase tone, fiind aşadar mai grele decât blocurile din gresie cal-caroasă folosite în construcţia Marii Piramide de la Giseh. Unele blocuri aveau o greutate de până la 30 de tone.
Cel mai interesant este faptul că el a lucrat numai după apusul soarelui, pe parcursul tuturor deceniilor cât a durat activitatea sa de construcţie el nefiind văzut de vreun muncitor ori martor. Nimeni nu ştie cum a tăiat el blocurile de piatră, cum le-a prelucrat şi cum le-a mişcat.
Îndată ce apărea cineva pe terenul său de construcţie, el înceta să mai lucreze. Leedskalnin trăia foarte simplu, se hrănea cu sardine, biscuiţi, ouă şi lapte şi întotdeauna avea acelaşi program de lucru: de la apusul soarelui pînă la râsăritul soarelui.
Singura dată când a apelat la ajutor străin a fost în anul 1936, când şi-a mutat: castelul său de coral complet la 10 mile depărtare de Florida City. El a pus blocurile uriaşe într-un camion cu care le-a trans portat la locul potrivit.
Pentru aceasta el a angajat un şofer de camion, căruia nu i-a pemis nici să atingă materialul cu mâna şi nici să privească atunci când el mişca blocurile. În fiecare dimineaţă când şoferul ca mionului venea pe şantier, blocurile erau deja în remorcă.
Dacă Edward era întrebat cum şi-a construit Coral Castle, el răspundea în felul următor: „Nu e greu, trebuie doar să ştii cum să o faci!“
În broşura sa pentru vizitatori scria el:
„Am descoperit secretul piramidelor şi ştiu cum egiptenii şi vechii constructori din Peru, Yucatan şi Asia au, putut să îşi înalţe uriaşele lor monumente folosindu-se de cele mai simple unelte.“
În plus el susţine că putea să simtă atunci când cineva se furişa pe terenul lui ca să îl observe cum munceşte. Se pare că ar fi avut un fel de sensibilitate ori talent de medium. Cu toate acestea, există câţiva oameni care susţin că l-au văzut în timpul muncii sale, pe parcursul celor 30 de ani.
Un student a afirmat că ar fi văzut cum pietrele se mişcau de la sine. Vecinul său a afirmat că ar fi văzut cun Edward „ar fi cântat pietrelor“, în timp ce îşi punea mâna pe ele. Un grup de tineri susţinea că a văzut cum blocurile pluteau prin aer, „precum baloanele umplute cu aer“.
Din păcate el aluat secretul său cu sine în mormânt în anul 1951. Cu toate acestea, cineva i-a călcat totuşi pe urme: Christopher Dunn! Acesta a privit de mai multe ori Coral Castle şi a recunoscut foarte repede cu privirea sa de inginer constructor, care-i era secre tul. Edward Leedskalnin se pare că într-adevăr redescoperise tehnica vechilor egipteni. Dar să le luăm pe rând…
Castelul de Coral rămâne în continuare una dintre cele mai misterioase opere arhitectonice ale secolului al XX-lea.
surse:
