Creierul nostru poate functiona la capacitate maxima pana la adanci batraneti. Nu este doar o banuiala sau speranta, ci o spun cercetarile stiintifice si suficiente exemple din viata de zi cu zi. Ca de obicei, sta in puterea noastra sa ne pastram creierul tanar si sa-i creem conditiile pentru a-si manifesta potentialul. Este cel mai complex organ al corpului nostru, drept dovada sta faptul ca stiinta medicala nu ii cunoaste inca in totalitate modul de functionare.
Se stie ca daca il hranim corect, creierul functioneaza foarte bine si ne rasplateste cu idei care ne pot schimba viata si cu emotii sanatoase, dar si cu o buna functionare a sistemului nervos. Daca il privam, insa, de substantele nutritive de care are nevoie, el va face exact contrariul si ne va transforma viata intr-un iad. Nu am mai gandi clar, ne-ar provoca emotii negative, care ne pot imbolnavi si nu va transmite corect impulsurile nervoase catre organele corpului, ceea ce ar duce la dereglari si apoi la boli.
Iata care sunt alimentele care nu trebuie sa lipseasca de pe masa ta daca vrei sa ai un creier sanatos si plin de vitalitate toata viata.
Alimentele de care are nevoie creierul nostru pentru a functiona optim
Peste si untura de peste
Macroul, sardinele, heringul, codul negru, tonul, somnul, somonul si pastravul contin cele mai mari cantitati de acizi grasi omega-3, esentiali pentru buna functionare a creierului nostru, dar si a inimii si sistemului cardiovascular.
Pestele si untura de peste ne furnizeaza serotonina, care este neurotransmitatorul bunei dispozitii in creier. De asemenea, combat inflamatia din vasele de sange si din tesutul cerebral, ne ajuta sa invatam mai repede si sa ne concentram mai bine. Pe de alta parte, pestele este si un antidepresiv puternic, amelioreaza stresul, agresivitatea, ostilitatea si contine litiu natural, care este leac pentru tulburarile de dispozitie. Untura de peste este un tratament foarte bun pentru boala Alzheimer si pentru schizofrenie.
Rolul grasimilor omega-3 in sanatatea creierului
Omega-3 influenteaza structura celulei cerebrale si capacitatea de a transmite mesaje si este considerata “hrana creierului”. Insa nu este relevanta atat cantitatea de omega-3 pe care o consumam, cat raportul dintre omega-3 si omega-6. Exista o multime de alimente din care luam zilnic o cantitate mare de omega-6, care este de asemenea o grasime sanatoasa, dar creierul nostru functioneaza optim atunci cand mancam mai multi acizi grasi omega-3 decat omega-6. Se pare ca japonezii consuma de circa 30 de ori mai multe grasimi omega-3 decat omega-6, iar populatia anumitor zone de la ei este printre cele mai longevive din lume. Deci nu doar ca au un creier mai sanatos, dar chiar traiesc mai mult, se presupune ca datorita alimentatiei. Mai in gluma, mai in serios, o lume intreaga admira creativitatea lor si capacitatea de inovatie.
Omega-3 este alcatuita din doi acizi grasi specifici: DHA si EPA. Primul este cel mai important si este denumit regele grasimilor cerebrale, deoarece formeaza jumatate din grasimile membranelor celulelor creierului. El imbunatateste memoria si capacitatea de invatare si are un rol extrem de important in facilitarea transmiterii mesajelor cerebrale intre neurotransmitatori. Practic ajuta creierul sa-si faca treaba mai bine si sa avem cat mai putine erori de genul uitarii, lipsei capacitatii de a invata si memora, sau incapacitatii de a ne concentra. De aceea el este una din solutiile cele mai bune la batranete, ajutand creierul sa functioneze optim pana la sfarsitul vietii.
Creierul are nevoie de grasimi omega-3 deoarece ele se gaseau din abundenta in alimentatia omului de acum cateva milioane de ani. Adaptarea genetica necesita sute de mii sau milioane de ani, deci organismul nostru este inca adaptat alimentatiei stravechi, bazate pe alimente simple, de baza, integrale si nu alimentatiei moderne bazate pe alimente rafinate.
Studiile medicale atesta faptul ca femeile trebuie sa consume grasimi omega-3 in timpul sarcinii si alaptarii si sa-si hraneasca bebelusii si sugarii cu aceste grasimi, deoarece de ele depinde dezvoltarea si buna functionare a creierului copilului. “Pestele este hrana creierului. Este valabil in ce priveste intelectul, dispozitia si depresia, concentrarea si atentia. Si este valabil pe tot parcursul vietii – de la doi ani inaintea conceptiei, pana la batranete”, afirma Dr. Jacqueline Stordy, nutritionist si cercetator britanic.
Consumul insuficient de grasimi omega-3 este legat stiintific de o multitudine de tulburari si probleme mintale moderne: depresia, memoria slaba, inteligenta scazuta, deficientele de invatare, dislexia, tulburarea cu deficit de atentie, schizofrenia, senilitatea, boala Alzheimer, bolile neurologice degenerative, scleroza multipla, alcoolismul, vederea slaba, iritabilitatea, ostilitatea, neatentia, lipsa de concentrare, agresiunea, violenta, suicidul.
Diferenta dintre grasimile bune si cele rele pentru organism, dar mai ales pentru creier
Ideea de baza este ca omega-3 sunt cele mai fluide grasimi, capabile sa va mentina membranele celulare moi si flexibile, ceea ce ajuta prin niste mecanisme specifice si la o mai buna transmitere a mesajelor intre neurotransmitatori. Rezultatul este un proces cognitiv mai rapid si mai bun, deci o gandire, logica, sau memorie mult imbunatatite. Grasimea animala, in schimb, care este considerata daunatoare sanatatii, face membranele cristaline si rigide, ingreunand transmiterea mesajelor in creier.
Ce alte alimente mai contin grasimi bune
Grasimile bune pentru creier se gasesc si in:
nucile si alunele de orice fel
uleiul de masline
uleiul de peste
uleiul de in
uleiul de nuci
avocado
ciocolata neagra cu minim 70% cacao veritabila.
Intreaga perspectiva asupra grasimilor este incredibila: tipul de grasimi pe care le consumam modifica structura microscopica a celulelor cerebrale. Aceasta schimbare minora, multiplicata de miliarde de ori, ne altereaza capacitatea de functionare a creierului si, in consecinta, comportamentul. Pe scurt, modificarea compozitiei chimice a minusculelor molecule de grasime din creierul nostru ne poate altera, pe tacute, dar rapid si profund, organismul, identitatea, ceea ce suntem cu adevarat – felul in care simtim, gandim sau ne comportam.
Antioxidantii
Antioxidantii ne fac mai destepti, mai fericiti si ne feresc creierul de imbatranire. Antioxidantii sunt substante chimice care neutralizeaza alte substante periculoase (radicalii liberi) si care ne mentin sanatatea si ne prelungesc viata. Se pare ca problemele creierului apar din cauza radicalilor liberi, eliberati in mod normal in organism in orice moment in procesele metabolice naturale. Insa ei pot fi eliminati de catre antioxidanti, care astfel ne protejeaza.
Fructele si legumele sunt cele mai bune surse de antioxidanti naturali si trebuie mancate din abundenta. Ele contin si o multime de enzime, care favorizeaza absorbtia mai buna a nutrientilor. Cele mai concentrate in antioxidanti, in ordine descrescatoare, sunt: prune uscate, stafide, coacaze negre, mure, usturoi, varza creata, afine, capsuni, spanac crud, zmeura, varza de Bruxelles, prune, lucerna, spanac oparit, broccoli, sfecla rosie, avocado, portocale, struguri rosii, ardei rosu, cirese, kiwi, fasole gatita, grepfrut roz, ceapa, struguri albi, porumb, vinete, conopida, mazare, cartofi, cartofi dulci, varza, salata verde, pepene galben, banane, mere, tofu, morcovi, fasole verde, rosii, dovlecei, caise, piersici, dovleac galben, fasole lima, pere, pepene rosu, telina, castraveti.
De mentionat este ca spanacul si capsunile opresc declinul creierului, iar coacazele negre il reintineresc.
Te rog sa observi ca alimentele cele mai bogate in antioxidanti sunt cele mai puternic colorate. Sa mai observam si ca majoritatea sunt alimente comune, care se gasesc la noi in tara si sunt usor de procurat. Mai ramane doar sa mancam inteligent pentru a fi mai inteligenti.
Zaharuri
Zaharul este considerat si prieten si dusman al creierului. Creierul are nevoie de glucoza pentru a functiona la capacitate maxima, insa in cantitati moderate, deoarece nivelurile prea ridicate sau prea scazute de glucoza in sange pericliteaza buna functionare a creierului. De aceea ne desfasuram destul de greu activitatea inainte de a manca dimineata, mai ales daca munca implica gandirea si folosirea intensa a creierului; el pur si simplu nu are combustibilul necesar.
S-a observat ca la diabetici ateroscleroza este mai grava in capilarele creierului si in artera carotida care alimenteaza creierul. Glicemia si insulina ridicate incurajeaza dementa legata de varsta si boala Alzheimer. Un studiu efectuat la clinica Mayo a descoperit ca bolnavii de diabet de tip II erau cu 66% mai predispusi sa dezvolte toate tipurile de dementa. Inseamna ca bolnavii de diabet trebuie sa aiba o grija si mai mare de dieta lor si sa-si tina pe cat posibil glicemia sub control, pentru a nu dezvolta boli ale creierului.
De ce zaharuri are nevoie creierul, de fapt
Glucidele sau zaharurile sanatoase, asa-zisele “glucide bune”, pot fi gasite in urmatoarele alimente: fructe si legume proaspete, fructe si legume uscate, zarzavaturi, cereale integrale si produse fabricate din acestea, lactate degresate, nuci si alune de orice fel. Organismul nostru nu are nevoie de zahar adaugat in alimente. Toata nevoia de glucoza a organelor noastre, deci si a creierului, este acoperita de consumul acestor alimente sanatoase, fara a adauga vreodata zahar in ele.
In concluzie, creierul are nevoie de moderatie cand e vorba de zaharuri, chiar si daca provin din alimente sanatoase. Echilibrul este cuvantul cheie in aceasta situatie.
Suplimentele nutritive
Acidul folic (vitamina B9) revitalizeaza memoria. El trateaza cu succes si depresia, combate atacurile cerebrale si previne boala Alzheimer. Este recomandat femeilor inainte de a ramane insarcinate si in timpul sarcinii deoarece previne aparitia malformatiilor la fat. Doza zilnica recomandata este de 400 micrograme pana la maxim 1000 de micrograme. El poate fi luat si din surse naturale: ficat, lactate, legume verzi.
Lipsa acidului folic din organism poate provoca tulburari cerebrale, de la modificari minore ale dispozitiei, ca iritabilitatea, la probleme de gandire, uitare, depresie grava si dementa.
Vitamina B6 imbunatateste memoria, fiind chiar un antidot pentru pierderea ei. De asemenea imbunatatese starea de spirit si trateaza tulburarile de somn. Doza zilnica sigura este de 200 mg, excesul putand cauza neuropatie la unii indivizi. Sursele naturale in care o gasim sunt: carne, peste, cereale integrale, legume proaspete si uscate, fructe oleaginoase, lapte, oua, varza, spanac, cartofi, banane, semintele de floarea soarelui, broccoli, avocado, orez brun, fulgi de ovaz, produse de origine animala si drojdie de bere.
Vitamina B12 previne senilitatea, iar deficitul ei poate provoca probleme neurologice ca dezorientarea, slabirea memoriei sau dementa si poate conduce la instalarea bolii Alzheimer. Doza zilnica recomandata este de 500-1000 micrograme. Se gaseste in alimentele de origine animala: carne fara grasimi, ficat, splina, creier, rinichi, lapte, produse lactate, peste, drojdie de bere, oua, precum si in fructele de mare: crabi, stridii, scoici. Se pare, insa, ca la batranete ne pierdem capacitatea de a asimila aceasta vitamina din alimente si trebuie sa ne bazam pe suplimentele nutritive.
Tiamina (vitamina B1) – un drog psihic. Lipsa ei poate tulbura functionarea creierului, ne poate strica dispozitia, ne face incapabili sa ne concentram, confuzi in gandire, anorexici, iritabili, impulsivi si depresivi, predispusi la inactivitate, oboseala, introversiune si lipsa de incredere in sine si poate da probleme cu somnul. Doza zilnica recomandata este de 25-50 mg. Aportul crescut de glucide, sportul de performanta, precum si stresul cresc necesitatea de vitamina B1. In stare naturala se mai gaseste in cereale, portocale, plamani si ficat de vita, cartof copt, faina de secara, carne slaba de porc, fasole neagra, fasole pinto, soia, mazare, tofu, germeni de grau, faina de ovaz si drojdie de bere.
Niacina (vitamina B3, sau acidul pantotenic, sau vitamina PP)- pastila universala pentru memorie, sporeste energia creierului si combate radicalii liberi. Doza zilnica recomandata este de 125 mg, iar in exces poate dauna ficatului. Carnea de pasari de curte fara grasimi, pestele, ouale, mazarea, ciupercile, broccoli, cartofii, alunele, untul de arahide, tofu si branza de vaci sunt surse recomandate de vitamina B3.
Vitamina E – pastila supercreierului are multe puteri, dar cea mai mare este, probabil, puterea antioxidanta de a proteja grasimea din membranele celulelor. Fara suficienta vitamina E, partile grase ale creierului sunt mai predispuse sa se oxideze, provocand tulburari masive in functionarea normala a neuronilor. Cercetatorii si multi alti oameni iau vitamina E, deoarece au inteles cat de mult ii ajuta ea mai ales sa intarzie imbatranirea.
Aceasta vitamina miraculoasa are rol antioxidant pentru intreg organismul si mai ales pentru creier. Ea regleaza transmiterea mesajelor la nivel cerebral, ajuta sistemul imunitar reducand inflamatiile, combate atacurile cerebrale si dementa, reduce ingrosarea vaselor sangvine si favorizeaza flexibilitatea vasculara. S-a observat ca luand 2000 UI de vitamina E pe zi, se intarzie semnele-cheie ale bolii Alzheimer, dar protejeaza si persoanele sanatoase de a face aceasta boala sau Parkinson.
Doza zilnica recomandata este de 400-500 UI. Surse recomandate de vitamina E sunt: migdale, nuci, legume cu frunze verzi si germeni de grau, seminte de floarea soarelui, ardei, alune, busuioc si oregano, caise uscate, masline murate verzi, spanac fiert, carnea de pui, peste, curcan, soia, etc.
Vitamina C – salvatoarea creierului, este un antioxidant puternic care activeaza creierele tinere si nu numai, lupta impotriva declinului mintal si a atacurilor cerebrale. Doza zilniza recomandata este de 1000 mg, iar sursele naturale sunt: citricele, sucul de acai, merisoarele, ardeiul gras, capsunile, papaya, varza de Bruxelles, spanacul, ardeiul iute rosu si verde, guava, cimbru si patrunjel proaspete, legumele cu frunze de culoare verde inchis, broccoli, conopida, kiwi, coacazele.
Seleniul – un mineral pentru creier care alunga proasta dispozitie, recomandat in doza de 200 micrograme pe zi. Sursele de seleniu sunt reprezentate de vegetale, peste, carne rosie, oua, pui, viscere (ficat, richi), usturoi, drojdie de bere, germeni de grau si cereale fortifiate.
Acidul alfa-lipoic – superoxidantul numarul unu este leac pentru memorie, previne efectele atacurilor cerebrale si protejeaza celulele nervoase ale diabeticilor. Sursele naturale sunt spanacul, rinichii si inima de vita, broccoli, ficatul de vita, rosiile, mazarea, varza de Bruxelles, taratele de orez, bananele, coaja de portocala, soia. Insa cantitatile pe care le luam din alimente sunt mici si este nevoie de suplimente nutritive in doza de 50 mg pe zi.
Coenzima Q10 – un energizant puternic pentru creier, este esentiala in stimularea si reintinerirea acestuia, contribuind la protejarea lui impotriva imbatranirii si a bolilor ce o insotesc. CoQ10 este prezenta in cantitati mici intr-o varietate de alimente ca uleiul de soia, sardinele, macroul si alunele; alimentele bogate in CoQ10 sunt: inima, ficatul, rinichii si carnea de bovine. Nu exista doza determinata, dar unii cercetatori recomanda 30 mg pe zi.
Ginkgo biloba lupta impotriva imbatranirii creierului, a atacurilor cerebrale si tine la distanta boala Alzheimer. Dozele recomandate sunt de 120-240 mg pe zi.
Fosfatidilserina (PS) reintinereste memoria si este recomandata in doze de 300 mg pe zi.
Colina – arhitectul memoriei, ne ajuta creierul sa functioneze la batranete cu aceeasi eficienta ca si la tinerete. Ea contribuie la construirea arhitecturii creierelor fetale, influentand astfel capacitatea intelectuala a creierului de la primele zile de viata pana la batranete. Colina imbunatateste memoria si capacitatea de invatare si se gaseste in galbenusul de ou, arahide, germeni de grau, ficat, carne, peste, lapte, branza, legumele ca broccoli, varza, conopida. Colina este continuta in lecitina si se recomanda doze de 550 mg pe zi.
Huperzina – o substanta promitatoare in tratarea bolii Alzheimer, care este recomandata in doze de pana la 200 micrograme pe zi.
Iarba Sfantului Ioan, numita si hypericum, poate imbunatati dispozitia si este considerata modalitatea vegetala de a ne simti bine.
Echilibrul chimic din creier este foarte important, mai ales ca acest organ fascinant lucreaza continuu, chiar si cand dormim si astfel este un mare consumator de energie si de nutrienti. Este evident ca avem nevoie de o alimentatie corespunzatoare pentru a ne face creierul sa functioneze la potential maxim si pentru a preveni disfunctiile lui, imbolnavirea, sau imbatranirea prematura. Cel mai mult trebuie sa avem grija de copii, care invata mai mult decat adultii si au nevoi speciale. Consulta-ti medicul pentru a stabili cum este mai bine sa-ti hranesti copiii pentru a le ajuta creierul sa functioneze la capacitate maxima.
Ideile pe care le-am expus in acest articol si in toate celelalte articole din categoria Sanatate au caracter informativ si nu inlocuiesc sfatul unui medic.
Sper ca iti este folositor ce am aflat despre sanatatea creierului. In general consumi aceste alimente care sa-ti creasca si mai mult capacitatea lui? Ai simtit vreodata efectele imediate ale vreunui aliment din cele de mai sus (poate al ciocolatei) asupra creierului?
Sursa: Jean Carper – “Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului”.
sursa: inimafericita.ro
