In anul 1963, un locuitor din Derinkuyu ( in regiunea Cappadocia, Antalia centrala – Turcia ), darâma un perete la el acasa si a descoperit, uimit, ca dupa acel perete se afla o camera misterioasa pe care nu o mai vazuse, camera asta l-a condus la alta si aceea la alta si la alta….
Descoperisera intamplator orasul subteran Derinkuyu, al carui prim nivel poate ca a fost sapat de hititi in jurul anului 1400 î.e.n.. Arheologii au inceput sa studieze acest oras subteran fascinant parasit. Au reusit sa ajunga la 40 m adâncime, desi se considera ca ajunge la 85 m.
Pana acum s-au descoperit 20 de nivele subterane. Se pot vizita doar primele opt nivele superioare, celelalte sunt partial daramate sau sunt studiate de catre arheologi si antropologi.
Orasul era folosit ca adapost de mii de persoane care traiau la subsol ca sa se apere de frecventele invazii suferite de Cappadocia, in diversele epoci de ocupatie, si tot asa de primii crestini. Inamicii constienti de pericolul care reprezenta intrarea in interiorul orasului, incercau de obicei sa scoata populatia la suprafata, otravind fantanile.
Interiorul este uluitor : galeriile subterane din Derinkuyu ( in care este loc de adapost, pentru cel putin 10.000 de persoane ), puteau fi blocate in trei puncte strategice, opturandu-le cu niste usi construite din piatra. Erau roci foarte grele care inchideau coridorul si impiedicau trecerea inamicilor. Aveau intre 1 si 1,5 m inaltime, aproximativ 50 cm grosime si o greutate pana la 500 kg.
In plus, Derinkuyu, are un tunel cu o lungime de 8 km, care conduce la un alt oras subteran din Cappadocia, Kaymakl.
Despre orasele subterane din regiunea Cappadocia ne vorbea istoricul grec Jenofonte. In opera sa Anabasis, povestea despre persoanele care locuiau in Anatolia si isi sapasera casele sub pamant si traiau in camere suficient de mari cat sa incapa o familie cu animalele sale domestice si alimentele inmagazinate.
In nivelele recuperate s-au localizat grajduri, cantine, o biserica ( cu baza in forma de cruce de 20 m pe 9 m, cu un tavan de peste 3 m inaltime ), bucatarii ( inca innegrite de fum ), prese pentru vin si ulei, magazii, magazin alimentar, o scoala, numeroase camere.
Orasul beneficiaza de existenta unui rau subteran, avea fantani de apa si un sistem de ventilatie ( s-au descoperit 52 de puturi de ventilatie ), care îi uimesc si pe inginerii de azi.
sursa articol și foto: ghidturciagrecia.ro
