În 1986, centrala nucleară Cernobîl din nordul Ucrainei a devenit locul celui mai mare accident nuclear din istorie, unde unul dintre cele patru reactoare a explodat. S-a crezut multă vreme că accidentul a fost determinat de o explozie a aburului. Acum, un nou studiu spune altceva.
Câteva evenimente, puse cap la cap, care au avut loc în dimineaţa zilei de 26 aprilie 1986, au contribuit la dezastru. Operatorii au efectuat teste asupra reactorului la energie mică, la care era instabil, şi fără să ia măsurile de siguranţă.
Cercetătorii centralei doreau să realizeze un experiment în care energia ar fi creat abur din apa de răcire, iar aburul ar fi creat la rândul lui energie. Totuşi, sistemul de control automat al reactorului a intervenit, controlând creşterea nivelului de energie.
Din motive care nu sunt cunoscute în totalitate, cineva a iniţiat închiderea de urgenţă. Acest lucru a dus la inserarea tijelor de control din grafit care au adus mai multă apă, ceea ce a dus la crearea unei cantităţi mai mare de abur. Această creştere în presiune şi căldură au rupt tuburile care conţineau combustibilul. Aşadar, se consideră că această primă explozie a avut loc din cauza presiunii cauzate de abur. Acoperişul reactorului a sărit în aer şi s-a eliberat material radioactiv în atmosferă. A doua explozie a avut loc după câteva secunde. Aceasta este teoria care a rămas în picioare.
Acum, fizicianul Lars-Erik De Geer şi echipa sa de de cercetători suedezi de la Universitatea Stockholm, susţin că prima explozie a fost una nucleară. Dacă au dreptate, descoperirile ar contrazice ceea ce se credea despre dezastrul nuclear şi, de asemenea, contrazice ideea conform căreia o astfel de explozie nucleară ar fi imposibilă într-o centrală.
Dacă cercetătorii suedezi au dreptate, materialul radioactiv ar fi ajuns mai sus în atmosferă. Examinarea a scos la iveală că explozia a topit o placă de oţel groasă de doi metri, aflată sub miezul reactorului, ceea ce ar indica o explozie nucleară. De asemenea, un martor ocular, un pescar, a relatat că a văzut o lumină albastră deasupra reactorului, care, din nou, ar indica o astfel de explozie.
Explicaţia se potriveşte şi cu versiunile anterioare ale evenimentelor: miezul a reacţionat cu grafitul, care ar fi declanşat prima explozie.
În ciuda acestui studiu, este foarte posibil să nu ştim niciodată ce a declanşat această explozie sau, altfel spus, care este lanţul complet de greşeli care a dus la această catastrofă. Centrala nucleară Cernobîl este un tip numit RBMK, iar proiectarea lor a fost îmbunătăţită pentru a evita alte dezastre, notează site-ul Descoperă.
Chiar şi dacă nu se vor cunoaşte toate detaliile, „noua teorie îmbogăţeşte înţelegerea noastră asupra efectelor severe care pot fi rezultatul defecţiunilor de proiectare în astfel de reacţii”, a precizat De Geer pentru Fox News, citat de jurnal.md.
