Dintre asa zisele mistere ale bibliei cele mai cunoscute si controversate sunt legate de existenta oamenilor uriasi si de disparitia dinozaurilor. Datorita complexitatii celor doua subiecte, in aceasta relatare ne vom ocupa doar cu prima problema: uriasii de demult.
Multe speculatii au ajuns sa se faca pana in zilele noastre pe seama uriasilor, incat s-a ajus sa se spuna ba ca erau extraterestri, ba un soi hibrid intre oameni si extraterestri, ba ca nu ar fi existat deloc si ca ar fi fost doar mituri.
Dar iata ce ne dezvaluie Sfanta Scriptura, fiind pomeniti pentru prima oara in Cartea Facerii:
„În vremea aceea s-au ivit pe pământ uriaşi, mai cu seamă de când fiii lui Dumnezeu începuseră a intra la fiicele oamenilor şi acestea începuseră a le naşte fii: aceştia sunt vestiţii viteji din vechime.” (Facerea 6:4)
Mai departe Sfanta Scriptura pomeneste de uriasi in Cartea lui Baruh:
„O, Israele! Cât este de mare templul lui Dumnezeu şi cît de întins locul stăpânirii Lui! Mare este şi n-are sfârşit, înalt şi nemăsurat! Acolo au fost uriaşii cei vestiţi, înalţi la statură şi iscusiţi în război. Nu pe aceştia i-a ales Dumnezeu, nici calea ştiinţei nu le-a dat; Pierit-au pentru că n-au avut înţelepciune; pierit-au prin nebunia lor.” (Cap. 3: 24-28)
Din cele spuse mai sus putem sa extragem primele atribute ale uriasilor: faptul ca erau vestiti datorita vitejiei lor si iscusiti la razboi. Iar in Deuteronom (cap. 3:11) este descris patul regelui Og, unul din uriasii vremii:
„Căci numai Og, regele Vasanului, mai rămăsese din Refaimi. Iată patul lui, pat de fier, şi astăzi este în Rabat-Amon: lung de nouă coţi şi lat de patru coţi, coţi bărbăteşti”
Transformand cotii in metri pentru o mai buna intelegere, rezulta ca patul avea lungimea de 4 metri si jumatate. Luand o marja (considerabila) de un metru pentru confortul regelui, conchidem ca acesta avea cel putin 3 metri si jumatate in inaltime.
gigant-cu-sase-degete-tinand-un-leu-matur-in-mana
Deasemenea, vedem in cele ce urmeaza ca multi uriasi au murit datorita Potopului, caci au trait in nelegiuiri ca si ceilalti oameni:
„Că Tu eşti Cel Care ai făcut toate şi toate le stăpâneşti; Doamne, drept eşti, Cel care judeci pe cei care cu semeţie şi cu trufie se poartă. Tu pe cei care mai înainte au făcut strâmbătate, între care şi uriaşi erau, care intru vitejie şi întru îndrăzneală nădăjduiau, i-ai pierdut, aducând peste ei apă nemăsurată.” (Cartea a 3-a a macabeilor, 2:3-4)
In continuare vom analiza unul dintre cele mai celebre episoade ale Vechiului Testament care abunda in descrieri fizice: cel al luptei dintre David, placutul lui Dumnezeu, si uriasul Goliat:
„Atunci a ieşit din tabăra Filistenilor un luptător cu numele Goliat, din Gat. Acesta era la statură de şase coţi şi o palmă. Pe cap avea coif de aramă şi era îmbrăcat cu platoşă în solzi; greutatea platoşei lui cântărea cinci mii de sicli de aramă; În picioare avea cizme cu tureci de aramă şi la umăr purta un scut de aramă. Coada suliţei lui era ca sulul de la războaiele de ţesut, iar fierul suliţei era de şase sute sicli de fier, şi înaintea lui mergea purtătorul lui de arme.” (Regi I 17:4-7)
Din cele aratate in Sf. Scriptura despre infatisarea lui Goliat vedem ca acesta avea inaltimea de aproximativ 3 metri. Cat despre greutatea sa, pentru a o afla ne vom folosi de un „urias” mai apropiat zilelor noastre, adica de Robert Pershing Wadlow (suferind de gigantism) care, la varsta de 22 de ani, avea inaltimea de 2.72 m si o greutate de 220 kg. Pastrand proportia inaltime-greutate a lui Robert Pershing, putem conchide, prin regula de 3 simpla, ca uriasul nostru Goliat avea greutatea corporala de cel putin 250 kg.
Despre echipamentul sau, prin transformarea siclului in kilogram, putem afla ca: platosa sa cantarea nu mai putin de 57 de kilograme. In plus mai era echipat si cu coif de arama, cu cizme cu tureci de arama, iar pe unul din umeri purta un scut de arama, „iar fierul suliţei era de şase sute sicli de fier” (varful) echivaland cu 7 kilograme, deci cu totul, sulita lui ar fi cantarit cu siguranta peste 12-13 kilograme pentru ca este de trebuinta un lemn dens si rezistent pentru a sustine in varf o astfel de greutate fara sa se rupa sulita la tensiunile generate in fibra lemnului din timpul manuirii.
Tinand cont ca Goliat era echipat si cu sabie, dupa cum ne arata Scriptura:
„Atunci David a alergat şi, călcând pe filistean, luă sabia lui şi, scoţând-o din teacă, îl lovi cu ea şi-i tăie capul; Filistenii, văzând că uriaşul lor a murit, au fugit.” (Regi I, 17:51)
putem spune, fara sa exageram, ca tot echipamentul de lupta al lui Goliat cantarea in jur de 100 de kg, poate si mai mult. Deci, cu tot cu arsenalul de lupta Goliat cantarea aproximativ 350 kg. Un colos! Si pentru ca un echipament cu o astfel de greutate sa fie purtat intr-o lupta, unde este nevoie de viteza, agilitate si rezistenta putem sa lasam mintea noastra sa gandeasca liber cam cata forta aveau uriasii si de ce erau atat de vestiti si iscusiti in razboi. Pur si simplu erau infricosatori datorita inzestrarii fizice.
Trebuie sa facem insa, in cele ce urmeaza, o deosebire clara intre uriasii de demult si „uriasii” zilelor noastre. Pentru ca cei dintai asa au fost plamaditi de Dumnezeu, asa i-a zidit Domnul in structura lor genetica, ca sa creasca uriasi si sa fie puternici iar „uriasii” din ziua de astazi, majoritatea fiind bolnavi din cauza glandei pituitare, ce perturba secretia hormonilor de crestere, sunt efecte nefiresti ale naturii umane.
Din cercetarile rezultate in ultimii zeci de ani de studii s-a aratat ca boala gigantismului are multe manifestari negative asupra suferindului. Astfel, majoritatea pacientilor au simptome neurologice si musculo-scheletice, care includ cefaleea, compresiunile nervoase si paresteziile – frecvent datorate sindromului de tunel carpian -, slabiciunea musculara si artralgiile (implicand in special umerii, spatele si genunchii). Hipertrofia cartilajelor si cresterea osoasa excesiva determina frecvent artrita degenerativa, cifoscolioza si, uneori, stenoze de canal medular.
Datorita cresterii excesive se produc modificari ale scheletului, cum ar fi osteoporoza (boala degenerativa a oaselor foarte dureroasa ). Musculatura gigantului este la început bine dezvoltata, permitând performante fizice dar dupa o scurta perioada de forta fizica, urmeaza etapa de slabiciune musculara, cu scaderea rezistentei la efort si la boli infectioase. Pot apărea transpiraţii abundente, oboseală permanentă, tulburări cardiace si creşterea tiroidei. Din toate aceste cauze, cel mai adesea gigantii nu ating vârsta de 40 de ani.
Dar iata ce ne spune Sf. Scriptura despre uriasul Goliat:
„Atunci David a zis către Saul: „Să nu se împuţineze nimeni cu duhul din pricina lui; robul tău se va duce şi se va bate cu acest filistean!” A zis Saul către David: „Tu nu vei putea să mergi împotriva acestui filistean, ca să te baţi cu el, căci eşti încă un copilandru, iar acesta este ostaş din tinereţile lui.”
Deci Goliat, era trecut cu siguranta de varsta tineretii, si inca era un ostas la fel de puternic, si de temut. Tinand cont ca numai drumul de marsaluire pana in locurile unde se tineau bataliile, era un efort considerabil si o risipa mare de energie din partea soldatilor, nu incape nici o indoiala ca Goliat, implicit uriasii vremii lui, nu aveau nici o legatura cu uriasii zilelor noastre care au ajuns astfel dintr-un dezechilibru hormonal, dovada stand numeroasele efecte secundare de slabanogire si neputinta ce nu puteau sa-si aibe locul si rostul in randul unor razboinici.
De asemenea, din studiile si cercetarile medicinei moderne, acromegalia si gigantismul reprezinta o afectiune rara, cu o prelevanta de 50-70 cazuri la un milion de indivizi si o incidenta de 3-4 cazuri/milion pe an.
Dar iata ce ne dezvaluie Sf. Scriptura despre numarul uriasilor:
„Şi au împrăştiat printre fiii lui Israel zvonuri rele despre pământul pe care-l cercetaseră, zicând: „Pământul pe care l-am străbătut noi, ca să-l vedem, este un pământ care mănâncă pe cei ce locuiesc în el şi tot poporul, pe care l-am văzut acolo, sunt oameni foarte mari. Acolo am văzut noi şi uriaşi, pe fiii lui Enac, din neamul uriaşilor ; şi nouă ni se părea că suntem faţă de ei ca nişte lăcuste şi tot aşa le păream şi noi lor” (Numerii, 13:33-34)
Iara-si putem vedea clar ca uriasii erau un neam aparte, erau bine definiti ca natie de restul oamenilor. Si ce marturie cutremuratoare: „si nouă ni se părea că suntem faţă de ei ca nişte lăcuste şi tot aşa le păream şi noi lor”
Si mai clar de-atat reies lucrurile din urmatele pasaje biblice:
„Ascultă, Israele, de acum tu vei trece Iordanul, ca să intri şi să cuprinzi popoare mai mari şi mai puternice decât tine şi cetăţi mari cu ziduri până la cer, Precum şi pe poporul cei mare, mult la număr şi înalt la statură, pe fiii lui Enac, de care tu ai auzit spunându-se: Cine se va împotrivi fiilor lui Enac?” (Deuteronom 9:1-2)
„Căci Olofern al lor n-a fost doborât de tineri voinici, şi nici feciorii uriaşilor nu l-au lovit pe el, şi nici nu i-au stat împotrivă oameni înalţi ca munţii, ci Iudita, fiica lui Merari, l-a dezarmat cu frumuseţea feţei ei.” (Cartea Iuditei 14:20)
Deci vedem ca uriasii erau multi la numar, erau un intreg popor, cu tinuturi si cetati ale lor, fiind si foarte temuti de popoarele vecine.
patagonia-giantsIstoria mai putin indepartata pomeneste si de Gigantii din Patagonia. Iata ce marturisire scrisa avem lasata de geograful si istoricul Antonio Pigafetta, unul din putinii supravietuitori ai primei incercari de a inconjura pamantul la anul 1522 d. H., in frunte cu celebrul explorator portughez, Fernando Magellan:
„Intr-una din zile, am zarit la tarm un barbat de o statura uriasa care canta, dansa si isi arunca praf deasupra capului. Capitanul a trimis la mal unul dintre marinari, care sa execute acelasi miscari ca un semn de pace. Dupa ce a facut toate acestea, omul l-a adus pe gigant pana la marginea unei insule acolo unde capitanul ii astepta. Atunci cand gigantul a juns in fata capitanului a fost atat de uimit incat ne arata prin semne ca suntem veniti din ceruri. Era atat de inalt incat de abia ii ajungeam pana la mijloc.”
Iata, pentru cei care se indoiesc de cuvintele Sfintei Scripturi, ca la Dumnezeu totul este adevar, Dumnezeu insusi fiind Adevarul, Calea si Viata. Multe sunt tainele lumii, ale creatiei, dar trebuie sa intelegem ca toate sunt date spre mantuirea omului si spre apropierea de Dumnezeu, de aceea cand vrem sa cunoastem din minunatiile plamadite de mainile Sale, este de trebuinta sa venim cu multa smerenie iar nu cu iscodire vicleana si fara de folos. Ca asa s-au mandrit multime de oameni cu iscusinta mintii lor, dar i-a lasat Dumnezeu sa orbecaie in intunericul lor, inflorind tot felul de fantezii bolnave, de la supa primordiala pana la milioanele de ani evolutioniste.
sursa: ortodoxiatinerilor.ro
