Legendă sau realitate? Sinistra soartă a echipajului de pe SS Ourang Medan

Februarie 1948, toate navele aflate in Marea Indoneziei primesc un mesaj macabru: ”Toti ofiterii, inclusiv capitanul, zac morti prin cabine si pe punte. Este posibil ca tot echipajul sa fie mort”. Aceasta transmisiune a fost urmata de una in cod morse, indescifrabila, apoi de inca un mesaj sinistru “Eu mor”.  Un vas apropiat care a ajuns  la locul incidentului a trimisi cativa oameni pe navă.

Toate persoanele de la bord erau moarte, cu ochii deschiși si indreptați către soare, cu braţele intinse si cu fețele pe care li se putea citi groaza. Chiar si câinele echipajului era mort, surprins cu coltii indreptați către un dusman nevăzut.

Această poveste îi fascinează inclusiv în zilele noastre pe pasionaţii de legende urbane, iar părerile sunt împărţite, însă am să vă spun totul aşa cum a fost relatat.

Legendele despre nave fantomă cum ar fi Olandezul Zburător sau Maria Celeste au fost spuse din generaţie în generaţie, însă, peste toate, iese în evidenţă cazul şocant al SS Ourang Medan. Semnalul SOS receptat de mai multe nave comerciale i-a şocat pe căpitani. „Toţi ofiţerii, inclusiv căpitanul, sunt morţi, întinşi pe punte. E posibil ca întreg echipajul să fie mort”, a fost comunicarea sosită de pe SS Ourang Medan, urmată de un mesaj indescifrabil în codul Morse şi încheiat de un „Mor…”, spus în şoaptă. Şi a urmat un moment de tăcere mormântală. Primii care au reacţionat au fost cei de pe nava americană Santa Cecilia, rebotezată Steaua de Argint. Dându-şi seama de mesajul urgent pe care tocmai îl primise, căpitanul a decis să nu e timp de pierdut şi a pornit în ajutorul echipajului de pe Ourang Medan. În câteva ore, salvatorii americani au zărit nava de unde primiseră semnalul SOS. S-a încercat recontactarea echipajului, însă fără nici un rezultat. La bord nu era zărit nici un semn de viaţă.

Victimele, îngrozite de ceea ce văzuseră înainte să moară

În acel moment, s-a decis organizarea unei echipe de salvare, care să ajungă pe Ourgan Medan pentru a vedea situaţia reală. Nici prin gând nu le trecea americanilor că aveau să trăiască cel mai mare coşmar al vieţii. Liniştea mării era deja una terifiantă. Odată ajunşi la bord, marinarii şi-au dat seama că mesajul nu era deloc o exagerare. Cadavrele erau întinse pe podea, cu ochii larg deschişi, ca şi când ar fi văzut ceva înfiorător în momentul în care şi-au dat ultima suflare. Inclusiv câinele navei era mort, cu o grimasă ca şi când ar fi vrut să mârâie. Mort la rândul său, ofiţerul de comunicare era încă la post, cu degetele pe telegraf. Toţi erau în aceeaşi situaţie, iar cadavrele lor se descompuneau rapid. Totuşi, nici unul dintre ele nu prezenta urme de agresiune, astfel că moartea lor a devenit şi mai suspectă. Şi temperatura era ciudată. Deşi afară se înregistrau 43 de grade Celsius, în cală se simţea un aer răcoros. Printre americani s-a instalat panica. Nu înţelegeau ce ar fi putut să li se întâmple colegilor olandezi. Parcă trăiau un coşmar. Figurile îngheţate ale cadavrelor le dădeau fiori. Căpitanul de pe Steaua de Argint a decis să încerce remorcarea cargobotului olandez, însă în momentul în care echipajul său lucra la asta, Ourang Medan a explodat cu o asemenea forţă încât „s-a ridicat din apă, iar ulterior s-a scufundat rapid”. A fost momentul care a dus la dispariţia unui vas şi apariţia unei legende.

Mit sau realitate?

În timp ce povestea s-a propagat după acel incident neoficial, primul comentariu oficial despre păţania echipajului de pe Steaua de Argint a apărut în mai 1952, publicat de Garda de Coastă a SUA. Astfel, poveştile au început să ia o turnură şi mai enigmatică şi s-a început investigarea cazului de către vânătorii de mituri. Cu siguranţă, Steaua de Argint a fost un vas real, însă nimic nu indică faptul că Ourang Medan ar fi fost real. Nu s-a putut găsi nici o menţiune în actele autorităţilor competente din acea perioadă. Istoricul Roy Bainton a fost unul dintre cei mai aprigi investigatori ai incidentului care a pus pe jar lumea pasionată de teoria conspiraţiei. La un moment dat, acesta a fost contactat de un profesor german, care deţinea la rândul său informaţii dintr-o broşură publicată în anii ’50 şi aflase şi mai multe detalii despre încărcătură, tonaj şi motoare.

Astfel, a apărut una dintre explicaţiile pentru moartea dramatică a echipajului şi explozia navei. Se pare că vinovat ar fi faptul că acel cargobot din urmă transporta o încărcătură chimică extrem de nocivă, din care nu lipseau cianura de potasiu şi nitroglicerina, iar asta ar fi dus la explozia cargobotului-fantomă. Totul ar fi fost ilegal, astfel că şi vasul funcţiona fără ca cineva să ştie. Teoria conspiraţiei a continuat şi s-a spus că ar fi fost o navă trimisă de japonezi, cunoscuţi pentru experimentele lor cu arme chimice, iar la bord s-ar fi aflat câteva încărcături care s-ar fi spart şi au produs dezastrul. Vânătorii de legende au perseverat şi au alimentat incidentul de-a lungul anilor, însă cu siguranţă întrebări rămân. Ce s-a întâmplat cu Ourang Medan? A existat cu adevărat sau a fost doar o farsă marinărească?

Totusi trebuie remarcat că nu există dovezi concrete despre existenta istorică a unei nave cu acest nume sau constructia unei nave cu numele Ourang Medan.

Întrebarea rămâne: A existat sau nu a existat cargobotul Ourang Medan, care naviga sub pavilion olandez în 1947, atunci când a transmis un semnal SOS receptat de mai multe nave aflate în zona Malacca, strâmtoarea care separă Indonezia de Malaezia?

sursa:

 

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *