Un disc din lut, care infatiseaza chipul unui personaj misterios, fara gura si urechi, reprezinta una dintre cele mai controversate descoperiri din Sarmizegetusa Regia. Arheologii sustin ca „icoana” ar fi fost folosita la ritualuri initiatice sau de magie neagra.
„Discul de lut cu figura umana”, descoperit intr-o cisterna construita de daci in Sarmizegetusa Regia, care dateaza dinaintea razboaielor daco-romane a strarnit numeroase controverse. Potrivit unor cercetatori, piesa ar fi fost folosita in ritualuri de magie neagra, scrie adevarul.ro.
Chipul de lut a fost scos la iveala din pamant in 1990, cu ocazia cercetarii unei cisterne dacice din Sarmizegetusa Regia. Are o lungime de aproxmativ 19 centimetri, o latime de 13 centimetri, si o grosime intre 2 si 3 centimetri. Arheologii au fost impresionati de faptul ca figura umana era lipsita de gura si urechi si a pastrat urmele unor impunsaturi.
Vezi si Descoperire uimitoare privind viata faraonilor din Egipt
„Piesa, de forma ovala, are o fata neteda, iar cealalta, cu putine detalii de altfel, sugereaza destul de bine o figura umana. Fruntea este usor bombata si ingusta, iar obrajii au conturul intreg. Nasul, masiv, a fost obtinut printr-o protuberanta aschiata din antichitate si care, privita frontal, are o forma trapezoidala. In schimb, niciun mesaj nu sugereaza existenta unei posibile guri. Zona ce succede nasului este neteda. Exista intr-adevar cateva aschii lipsa chiar sub nas, in jumatatea stanga a fetei, dar in aceasta zona nu ar fi fost normal sa fie amplasata gura, iar daca s-ar presupune acest lucru ar trebui sa lipseasca un fragment din ea. Totodata nu exista niciun semn care sa sugereze intentia de redare a urechilor”, afirma arheologul Gabriela Gheorghiu in studiul „Discul cu figura umana de la Sarmizegetusa Regia” (Revista Apulum, nr XXXV, 1998).
Misterul chipului deformat
Piesa a fost confectionata in zona, din lut ars, si are valoare artistica. In cazul de fata, potrivit specialistei, mesterul care a confectionat artefactul a respectat „canoanele iconografice” cerute de practicile magice sau religioase in care a fost utilizata piesa.
Arheologul Gabriela Gheorghiu sustinea ca analogia perfecta pentru aceasta piesa nu s-a descoperit pana acum in Dacia preromana. De asemenea, preciza autoarea studiului, discul cu figura umana se numara printre putinele obiecte din zona asezarilor antice din Muntii Orastiei pe care a fost redata figura umana.
„Aceasta situatie existenta poate fi pusa pe seama unei posibile interdictii religioase vis-a-vis de reprezentarile antropomorfe, putinele piese existente de acest fel putand fi folosite doar in practici culturale”, informa cercetatoarea, in studiul „Discul cu figura umana de la Sarmizegetusa Regia” (Revista Apulum, nr XXXV, 1998).
sursa: cultural.bzi.ro
