Connect with us

Hi, what are you looking for?

Dezvăluiri

Măsurarea tensiunii arteriale de către pacienţi, mai utilă decât vizita la doctor

Patient is being observed by doctor - measuring blood pressure
Patient is being observed by doctor - measuring blood pressure

Patient is being observed by doctor – measuring blood pressure

Un studiu efectuat în Anglia pe adulţi în vârstă a constatat că măsurarea personală a tensiunii arteriale şi schimbarea medicamentelor funcţionează mai bine decât vizitele obişnuite la doctor, în cazul unor pacienţi.

Persoanele care se informează singure şi îşi adaptează medicaţia în funcţie de nevoie au un nivel mai bun al tensiunii arteriale după un an decât cele care beneficiază de îngrijirea standard, apelând la doctor.

Pacienţii care se îngrijeau singuri nu au fost complet doar în grija lor personală – orice modificări au făcut, au fost parte dintr-un plan de tratament aprobat în prealabil de medic. Însă pacienţii nu au fost nevoiţi să îşi consulte doctorul de fiecare dată când au crescut doza, dacă aceasta era parte a planului iniţial de tratament.

De ce funcţionează cel mai bine auto-gestionarea tratamentului nu este clar, însă s-a efectuat un studiu, iar pacienţii care au participat luau mai multe medicamente decât ceilalţi, sugerându-se că au fost probabil mai grijulii decât medicii grupului de îngrijire.

Este posibil ca doctorii grupului de îngrijire să sufere de „inerţie clinică” – un fenomen descris de alte cercetări,  care arată că medicii adesea nu reuşesc să crească dozele medicaţiei pentru tensiunea arterială chiar când măsurătorile arată că nivelul tensiunii este prea mare, spune autorul studiului, Richard Mc Manus, profesor şi cercetător la University of Oxford. Studiul a fost publicat în Journal of the American Medical Association.

Aproximativ 1 din 3 adulţi din S.U.A au hipertensiune arterială – măsurând 140 cu 90 sau mai mare – însă doar jumătate dintre ei şi-o controlează în mod corespunzător, conform U.S. Centers for Disease Control and Prevention. Studiile de sănătate din Anglia au constatat că rata tensiunii arteriale este similară şi în această ţară.

Studiul a fost efectuat timp de un an, pe un număr de 450 de pacienţi cu probleme cardiace, atacuri cerebrale, diabet sau boli de rinichi, ce aveau vârsta de 70 de ani sau mai mult. Jumătate dintre ei au avut parte de îngrijirea obişnuită; ceilalţi s-au îngrijit singuri. Mediile măsurătorilor tensiunii arteriale la începutul studiului au fost de aproximativ 140 cu 80. La sfârşitul acestuia, au scăzut la aproximativ 128 cu 74 în cazul pacienţilor care se îngrijeau singuri şi la 138 cu 76 pentru grupul supravegheat de medici. Ar fi de aşteptat ca această diferenţă să ducă la o scădere a problemelor cardiace sau a altor complicaţii, deşi, conform unui articol publicat pe Journal of the American Medical Association, este nevoie să să se evalueze beneficiile pe termen lung.

Cercetătorii estimează că, în cazul în care pot fi păstrate nivelurile scăzute ale grupului care s-a îngrijit singur, ar fi posibilă o reducere de 30% a riscului de accident vascular cerebral comparativ cu celălalt grup.

Autocontrolul tensiunii arteriale este frecvent în unele ţări şi în Marea Britanie, studiile constatând că aparatele de măsurare a tensiunii arteriale sunt disponibile pe scară largă în această ţară, costând doar 25 $ (18 euro, 80 lei). Şi în S.U.A. aceste aparate au un preţ similar.

Unele centre din S.U.A au încercat abordarea autocontrolului, deşi este nevoie de mai multe cercetări înainte ca un program precum cel studiat să fie recomandat pe scară largă, spune Dr. Laura Svetkey, specialist în hipertensiunea arterială de la Duke University. „Cred că ne îndreptăm în această direcţie”, spune Svetkey. „Există o motivaţie imensă de a controla costurile de îngrijire a sănătăţii şi o tendinţă paralelă de a acorda pacienţilor un rol mai mare în luarea deciziilor şi a managementului.” Majoritatea pacienţilor studiaţi au fost albi, intelectuali sau calificaţi pentru munca manuală; nu se ştie dacă ar putea fi obţinute rezultate similare cu pacienţi mai puţin calificaţi sau educaţi.

Pentru ca programele de „auto-îngrijire” să funcţioneze, pacienţii trebuie atent selectaţi, declară dr. Mary Ann Bauman, purtător de cuvânt al American Heart Association. “Trebuie să avem pacienţi maleabili, bine informaţi”, spune Bauman, director medical pentru sănătatea femeilor şi relaţii comunitare la Integris Health, Inc. din Oklahoma City.

sursa: scientia.ro

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Actualitate

O tanara doctorita relateaza dramele prin care trec rezidentii din spitale. „Nu ne-a tras nimeni de maneca sa ne spuna cat de batjocoriti o...

Generale

Daniela Ciurea este asistentă în Timișoara, la Clinica de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean. Lucrează cu drag aici, dar a încercat să-și facă un...

Sănătate

Potrivit sanatate.findtalk.biz, Vigantolul, asa-zisa vitamina D nu este o vitamina ci este un hormon care duce la calcifieri necontrolate in organism, la rahitism, la dereglarea...

Dezvăluiri

Fără îndoială că momentul 1968 nu trebuie uitat. A fost un moment de cotitură pentru România socialistă, unul care ne-ar fi putut costa independența...

Copyright © 2020 ZoxPress Theme. Theme by MVP Themes, powered by WordPress.