Infecțiile fungice pot afecta întreg organismul, inclusiv creierul. Ba chiar sunt studii care arată că ciupercile sunt implicate în dezvoltarea bolii Alzheimer, cea mai gravă și mai frecventă formă de demență, care afectează tot mai multe persoane în prezent.
Posibilitatea ca boala Alzheimer să aibă o etiologie microbiană este propusă de mai mulți cercetători. Cel mai recent, o echipă coordonată de prof. Diana Pisa de la Universidad Autonoma de Madrid a descoperit că în creierul pacienților cu boala Alzheimer se găsesc microorganisme de genul fungilor. Speciile predominante depistate de cercetătorii spanioli, în țesuturile cerebrale prelevate de la pacienți decedați din cauza bolii Alzheimer, au fost Candida albicans, Candida ortholopsis, Candida tropicalis, localizate în diferite părți ale creierului.
Inflamația din creierul pacienților afectați de Alzheimer
Deși poate părea șocant pentru omul de rând să afle că ciupercile Candida ajung să infecteze și creierul, pentru cercetători nu a fost o descoperire surprinzătoare. Doar au confirmat teoria conform căreia inflamația sistemului nervos central și răspunsul imunitar joacă un rol major în instalarea bolii Alzheimer. Mai precis, o serie de citokine (molecule care transmit informații între celulele sistemului imunitar) prezintă niveluri crescute în creierul pacienților cu Alzheimer. Aceste rezultate semnalează răspunsul imunitar împotriva agenților patogeni.
Principala marcă a bolii Alzheimer este placa de amiloid, o proteină specifică acumulată în creierul afectat de această formă de demență. În 2009, prof. Soscia și echipa sa de la Massachusetts General Hospital au raportat că placa de amiloid nu este un produs secundar dăunător, ci o peptidă antimicrobiană. Or, peptidele antimicrobiene sunt produse în mod natural de organism pentru a neutraliza agenții patogeni: bacterii, virusuri, ciuperci și chiar celule canceroase. Așadar, încă din 2009, cercetările lui Soscia subminează explicația „oficială“ pentru boala Alzheimer.
Prof. Soscia și colegii săi consideră că teoria plăcii de amiloid drept cauză directă a bolii Alzheimer este complet greșită. Potrivit lui Soscia, dacă plăcile de amiloid sunt peptide antimicrobiene, atunci ele au un rol protector în cazul pacienților cu Alzheimer. Cu alte cuvinte, plăcile de amiloid se acumulează în creierul acestor bolnavi cu scopul de a combate agenții patogeni din anumite zone ale creierului. De altfel, echipa prof. Soscia a descoperit, în laborator, plăci de amiloid care aveau rolul de a inhiba răspândirea a 12 agenți patogeni. Printre aceștia s-au aflat: Streptococcus pneumoniae, bacteria care cauzează cel mai mare număr de meningite bacteriene, dar și redutabila Escherichia coli, responsabilă de sindrom hemolitic uremic, Staphylococcus aureus, cauza unor infecții rezistente la antibiotice ș.a.
Însă agentul patogen pe care Soscia și echipa sa l-au identificat ca fiind cel mai sensibil la placa de amiloid este… ciuperca Candida albicans.
Iată, așadar, că noul studiu de la Universitatea din Madrid, coordonat de Diana Pisa, confirmă faptul că infecția cu Candida se asociază cu boala Alzheimer.
Terapia antifungică, soluție pentru Alzheimer?
Prof. Pisa indică faptul că progresia treptată a bolii Alzheimer are loc pe măsură ce infecția fungică se cronicizează. Ba mai mult, existența unei singure infecții fungice poate favoriza colonizarea cu alte specii de ciuperci, care pot afecta alte zone ale sistemului nervos central, dând naștere unor infecții fungice mixte. Diversitatea speciilor de fungi care pot afecta sistemul nervos central, precum și combinațiile acestor specii pot explica diferențele observate în evoluția și severitatea simptomelor prezente la pacienții cu Alzheimer.
Acum apare, firesc, întrebarea: în ce măsură tratamentele antifungice pot ajuta pacienții cu Alzheimer? În prezent sunt disponibile numeroase medicamente eficiente împotriva infecțiilor fungice. De altfel, în Journal of Alzheimer’s Disease sunt raportate două cazuri de pacienți ale căror simptome au fost ținute sub control în urma unor tratamente antifungice. Rezultatele sunt preliminare, dar i-au pus deja pe gânduri pe cercetători, care întrevăd studii clinice suplimentare.
Alți microbi detectați în creierul bolnavilor de Alzheimer
Este important de reținut că nu numai fungi au fost detectați în creierul pacienților cu Alzheimer, ci și alți microbi. Aceștia includ atât bacterii (spre exemplu Chlamydophila pneumoniae), dar și virusuri (exemplu: herpes simplex 1). Asta înseamnă că, în mod sigur, și alți microbi contribuie la evoluția bolii Alzheimer, în asociere cu diverse specii de fungi. Cercetătorii bănuiesc că este foarte posibil ca bacteriile și virusurile să încetinească răspunsul imun al organismului astfel încât să fie mai ușor pentru speciile de fungi să colonizeze creierul. Dar sunt necesare mai multe studii pe acest subiect.
Surse: microbeminded.com/2015/11/18/fungi-in-the-alzheimers-brain-and-changing-views-on-amyloid-beta/ nature.com/articles/srep15015
Articol relatat de portalul ziaruldesanatate.ro
