Călătoria mea de studii din Germania mi-a dezvăluit faptul că românii sunt din ce în ce mai mulţi în oraşele din Occident. Români găseşti peste tot, din cartierele mărginaşe ale localităţilor până în Ring. Emigrarea românilor a ajuns la cote alarmante şi se aseamănă, păstrând proporţiile, cu Exodul antic al evreilor sau cu fuga a peste jumătate din populaţia Irlandei în SUA, la mijlocul secolului XIX-lea, datorită crizei cartofului.
Conform recentului recensământ românii au mai rămas în ţară la circa 19 milioane şi într-o alarmantă scădere din cauza slabei natalităţi, creşterii mortalităţii şi emigrării continue, din cauza sărăciei şi lipsei unui proiect economic viabil. Politicienii oferă numai gargară fără sare românilor, ca discursurile inutile ale lui Fidel Castro din anii 70 despre săracii Africii, care bineînţeles nu ţine de foame şi nu creează locuri de muncă. România nu are un proiect naţional politic, economic şi social pentru a reda speranţa românilor, pentru a nu mai părăsi ţara şi a face mai mulţi copii.
Din datele pe care le avem de pe scena politică coruptă şi indiferentă, format dintr-o gaşcă de corupţi, marionete străinilor şi mari profitori, nu se întrevede nicio şansă de remediere a situaţiei generale, naţionale. În acest ritm de scădere demografică prin prăbuşirea natalităţii, creşterea emigraţiei şi a mortalităţii, România va pierde conform statisticilor Academiei Române, în 2050 caracterul etnic românesc. Pe autocarele cu care m-am dus şi întors din Germania, circa 45% dintre călători erau ţigani care fac naveta dintre România şi Occident. Statisticile nu mint: în Romania o femeie naşte în medie 1,3 copii. În Europa media este de 1,5 copii. O româncă de etnie ţigănească dă naştere, în medie, la 3 copii, în timp ce o româncă sau o conaţională de etnie maghiară au, în medie, 1,2 -1,3 copii.
Pentru ca o populaţie să nu îmbătrânească este nevoie ca o femeie să dea naştere, în medie, la 2,1 copii. Populaţia României va ajunge în 2050 la 15-16 milioane de locuitori din cauza natalităţii scăzute şi a emigraţiei. Nu există până acum niciun indiciu potrivit căruia populaţia României ar putea creşte, în viitor, prin imigraţie. Imigraţia este în corelaţie cu disponibilitatea locurilor de muncă. În România natalitatea este de 10 nou-născuţi la mia de locuitori şi mortalitatea de 12 la mia de locuitori. În timp natalitatea va scădea şi mortalitatea va creşte (7 la 14, în 2025).
La aceste statistici alarmante statul român nu are nicio contramăsură pentru creşterea natalităţii românilor şi stoparea emigrării. De imigraţie masivă în România nici nu poate fi vorba datorită lipsei dezvoltării economice şi a lipsei locurilor de muncă. Întoarcerea mea în ţară mi-a revelat o Românie la capăt de drum, sfârşită politic, economic şi moral. Este prima dată în istoria ţării noastre, de la Mircea cel Bătrân încoace când ţara nu are nicio soluţie de ieşire din marasmul politic, moral şi economic. Vremurile, păstrând proporţile sunt mai grave ca în anii 50 când eram sub cizma sovietică. Atunci se punea la cale distrugerea elitei ţării noastre, astăzi lucrurile sunt mult mai perfide şi periculoase, dacă se continuă acest trend păgubos şi anti-naţional: România dispare în câţiva zeci de ani de pe harta demografică a Europei.
Dacă se păstrează aceste coordonate demografice viitorul României devine previzibil în 37 de ani: vor trăi 7 milioane de bătrâni şi pensionari români, cu pensii de mizerie, pentru că mâna de lucru tânără va fi insuficientă şi formată în special din populaţia de origine ţigănească şi emigranţi din Africa. De vină nu sunt numai marile puteri străine, interesele marilor companii şi marionetele lor politice gonflabile, ci şi noi, românii, că nu am reacţionat fiind sedaţi de emisiunile tâmpite de divertisment şi de televiziunile de ştiri generaliste, care manipulează opinia publică în favoarea unui pumn de miliardari de carton. Mai mult, şi familia română poartă responsabilitatea pentru că se complace în comoditatea procreerii numai a unui copil, păstrându-se pentru distracţii futile şi trecătoare. Anul 2050 va însemna sfârşitul României etnice, posibil ca ţara noastră să se numească Rromânia. De Ionuţ Ţene – NapocaNews
