Secretele și legendele aurului nazist. Căutătorii de comori sapă şi acum după comorile lui Hitler

foto: origo.hu

Comorile naziste continuă să fascineze, să stârnească imaginaţia publicului. Pe seama acestora circulă necontenit o serie de informaţii, iar aşa-zisele „teorii ale conspiraţiei” şi poveştile mai puţin documentate nu mai contenesc. Unii au trecut deja la „acţiune” şi caută aceste comori şi în ziua de astăzi.

Cea mai recentă dezvăluire despre aurul nazistilor a fost făcută de un producător de film şi muzician olandez, Leon Giesen, care crede că ar fi decoperit un loc unde ar putea fi îngropată o comoară nazistă. Aceasta s-ar afla în Mittenwald, un oraş din Bavaria situat la graniţa cu Austria.

Cum a aflat olandezul de acel loc este însă şi mai interesant. Este vorba despre descifrarea unui cod secret presupus a fi conţinut într-o partitură muzicală. Îndrăzneaţa lui teorie despre acel cod secret ce ar putea duce la descoperirea comorii a stârnit reacţii de la indiferenţă, până la uimire şi amuzament.

Totuşi, Giesen nu s-a lăsat intimidat de aceste reacţii şi este convins că acolo s-ar afla o mare parte din aurul nazist, precum şi alte valori. El a săpat deja de trei ori la Mittenwald, dar presupusa comoară nu s-a arătat până acum, scrie Der Spiegel. Ceva tot a descoperit, dar şi-a sistat temporar lucrările, iar acum caută finanţare pentru a le continua.

Presa a fost şi ea interesată de subiect, mai multe ziare locale publicând articole pe prima pagină despre această chestiune. Unul dintre acestea, Garmisch-Partenkirchner Tagblatt, anunţa că a început „Vânătoarea pentru aurul nazist”. „Nu am mai văzut aşa ceva”, a declarat acestei publicaţii locale unul dintre curioşii care au venit să vadă locurile unde se făceau săpăturile. „Nu am răbdare să stau să vad ce vor găsi ei acolo”, a spus un altul.

Misterul de la Mittenwald

Giesen crede în „codul secret” strecurat în partitura „Marsch Impromptu”, a compozitorului Gottfried Federlin. Semnele grafice de pe această partitură ar putea duce la descoperirea unei mari părţi din comorile ascunse de nazişti în cel de-al Doilea Război Mondial. Se crede că acestea ar fi fost făcute de către secretarul personal al lui Hitler, Martin Borman. Descifrat, codul secret ar scrie „Unde Martin trage de corzi”, făcând astfel referire la creatorul de viori Matthias Klotz, care se număra printre personalităţile oraşului vestit pentru fabricarea de viori.

Un alt cod descifrat din nişte semne ce par a fi rune, „Sfârşitul dansului”, ar putea sugera un peron de tren dintr-o gară din oraş în zona căreia ar putea să fie ascunsă comoara şi unde Giesen chiar a şi săpat. De asemenea, o parte dintre semnele de pe manuscris ar putea sugera o diagramă cu reţeaua căilor ferate ce duc la Mittenwald.

În urma celor trei săpături realizate de Giesen, care au fost finanţate prin subscripţii publice, s-au descoperit deja metale neobişnuite, ceea ce i-a întărit presupunerea că acolo ar fi o comoară nazistă constând în aproximativ 100 de ligouri de aur, precum şi „Lacrimile Lupului”, colecţia personală de diamante a lui Adolf Hitler.

Jurgen Proske, istoric şi arheolog local, este de părere că, acolo unde a săpat producătorul de film, ar putea fi „un cufăr de comori” sau un simplu „capac pentru o ascunzătoare”. Legenda spune că în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, Bormann a scris acele coduri pe partitura muzicală şi că aceasta i s-a încredinţat unui curier militar pentru a i-o preda unei persoane din Munchen. Dar partitura nu a mai ajuns la acea persoană, iar după câteva decenii a ajuns în mâinile ziaristului olandez Karl Hammer Kaatee, care a petrecut ani buni până să descifreze codurile secrete. În decemrie 2012, el a publicat rezultatele „cercetărilor” sale asupra presupusul cod secret al comorii naziştilor, mai scrie publicaţia germană.

Comoara din lac

Giesen nu este singurul căutător de comori naziste. Un anchetator israelian, Yaron Zvoray, s-a apucat să caute o altă comoară nazistă, constând din aur şi platină în valoare de 1,16 miliarde de euro, despre care crede că s-ar afla în lacul Stolpsee, de lângă Berlin. Cu ajutorul autorităţilor germane, el caută mai demult în lacul cu o suprafaţă de 4 kilometri pătraţi 18 lăzi cu aur şi platină care le-ar fi aparţinut naziştilor şi care ar fi fost aruncate acolo din ordinul lui Herman Goring, înainte de asaltul final al Armatei Roşii asupra Berlinului, în martie 1945.

Se spune că un martor ocular ar fi declarat unei comisii de anchetă, după război, că a văzut cum 30 de prizonieri dintr-un lagăr de concentrare ar fi fost aduşi să descarce din camioane lăzile cu aurul şi platina pe un feribot care le-a transportat şi le-a aruncat în mijlocul lacului Stolpsee, dezvăluie The Telegraph. Prizonierii au fost apoi împuşcaţi până la ultimul, de către nazişti.

Zvoray nu este singurul căutător al acestei presupuse comori naziste. În timpul Războiului Rece, în anii ’80, STASI, poliţia secretă din fosta RDG, a trimis scafandri să caute comoara pe fundul lacului. De asemenea, recent, un grup de oameni de afaceri a încercat şi el să dea de urma presupusei comori ascunse în lac.

Lingouri de aur şi verighetele victimelor din lagărele naziste

Guverne, specialişti, istorici, victimele regimului nazist, dar şi oamenii obişnuţi, cu toţii au vrut să afle ce s-a întâmplat cu depozitele şi valorile deţinute de etnicii evrei în băncile elveţiene şi cele furate de nazişti din băncile ţărilor invadate.
În aprilie 1945, militari ai U.S. Third Army, care mărşăluiau prin Germania, s-au oprit în dreptul minei Kaiseroda din comuna Merkers în căutarea lingourilor de aur ascunse de nazişti. Informaţiile pe care le aveau de la localnici s-au dovedit a fi corecte, pentru că soldaţii americani au descoperit mai multe lăzi cu lingouri de aur, saci cu monede tot din aur, obiecte valoroase de artă şi alte bunuri.

Aurul găsit valora atunci aproximativ 238,4 milioane dolari americani – aproximativ 2,5 miliarde dolari la ora actuală. Armata americană a mai găsit lingouri de aur în valoare de 18,7 milioane dolari, precum şi nenumarate verighete de aur care apartinusera victimelor din lagarele de exterminare.

Aurul din băncile elveţiene

S-a dovedit că naziştii au furat adevărate comori din ţările ocupate, aur de peste 600 milioane dolari. Cele mai jefuite ţări au fost Olanda şi Belgia, după cum susţin istoricii.

Departamentul de Stat al S.U.A. a descoperit că naziştii vânduseră aur în valoare de 300 de milioane de dolari băncilor elveţiene şi a spălat, în aceleaşi bănci, 140 milioane de dolari. Cu aceşti bani au cumpărat bunuri din Spania si Portugalia, dar şi din Suedia şi România.

Americanii au reuşit până la urmă să recupereze aur în valoare de 293 milioane de dolari, iar „Aliaţii” au decis în cadrul Conferintei din Paris, 1945, să înceapă procedurile pentru restituirea aurului furat de nazişti din bănci europene, precum şi a altor valori constând în ceasuri, cercei, bijuterii şi verighete din aur.

Sursa: timpul.md

loading...

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *