Connect with us

Hi, what are you looking for?

Mistere

Telepatia – Cel mai vechi sistem de comunicare

foto: chakracenter.org

Telepatia, prin definiţie, reprezintă transmiterea intenţionată de informaţii de la o persoană la alta fără a folosi unul dintre canalele senzoriale cunoscute sau interacţiunea fizică.

Adepţii mesmerismului sunt cei care au descoperit faptul că telepatia este unul dintre fenomenele paranormale şi au observat că există anumiţi oameni care pot să citească gânduri şi să ,,execute comenzi nerostite”.

La început se credea că telepatia se produce prin transmiterea şi recepţionarea de unde electromagnetice, însă toate încercările de înregistrare a acestor semnale nu au oferit niciun rezultat.

Alte ipoteze au mai fost propuse, însă nu pot fi testate. Richard Feynman era de părere că aceste mesaje telepatice ar putea fi purtate de pozitroni (antiparticula electronului) şi tahioni (particule ipotetice care ar călătorii mai repede decât lumina însăşi). Freud considera telepatia un fel de ,,facultate primitivă”, pierdută de om de-a lungul evoluţiei. Acesta spunea că telepatia este posibilă doar între oamenii care au o legătură emoţională strânsă. Gustav Jung credea că funcţia telepatiei este una de sincronizare şi că ne influenţează visele.

Wiener, un cibernetician american, considera că undele alfa (cu frecvenţa de 10Hz) ar fi de fapt suportul material al telepatiei şi că aceasta este posibilă doar într-o stare maximă de relaxare. Însă psihofiziologii sunt de altă părere. Ei spun că telepatia este o funcţie a subconştientului. Ca dovadă aduc faptul că în timp ce se înregistrează electroencefalograma (EEG) unor animale, iar la o mare distanţă li se sacrifică puii, pe EEG apare o schimbare subită.

Dacă ar fi să luăm de bune toate aceste informaţii, deducem faptul că există două tipuri de telepatie. Primul tip este halucinaţia telepatică, produsă în starea de semiveghe atunci când un apropiat este implicat într-un fel de accident. Celălalt ar fi visul telepatic, transmis de o persoană care are nevoie de ajutor. Statistic, doar 35% din comunicările telepatice sunt în starea de veghe, restul fiind recepţionate în vis.

Însă există şi sceptici, precum Albert Einstein, care a spus: ,, Dacă telepatia nu se modifică nici în funcţie de timp, nici de distanţă – aceasta înseamnă că ar scăpa legilor fizicii, ceea ce este absurd, pentru că totul în această lume este guvernat de aceste legi.”

Experienţele telepatice sunt numeroase în viaţa de zi cu zi

Dacă telepatia s-ar generaliza la nivelul tuturor oamenilor, iar mesajul ei ar atinge performanţele limbajului articulat, întregul sistem de comunicare ar suferi o revoluţie greu de imaginat. Oamenii s-ar înţelege imediat, indiferent de limbă. Există teoria prin care uniformitatea uneltelor, sculpturilor sau picturilor paleolitice s-ar putea explica prin legăturile telepatice.

În societăţile tribale, precum în triburile aborigene australiene, telepatia este trăită curent ca o capacitate umană. Dar dacă o avem toţi şi nu o mai folosim? Fiinţa umană a trăit de la începuturi cu picioarele pe pământ şi cu fruntea printre stele. Dar în timp a uitat starea ei firească.  În principiu, toţi suntem telepaţi, doar că unii sunt mai înzestraţi decât alţii. În planul spiritual, al conştiinţei, toate fiinţele sunt conectate între ele.

Deci legătura dintre noi este permanentă, dar, din nefericire, ecranăm procesul de interconexiune prin fluxul haotic al gândurilor. Pentru a reuşi să percepi cu claritate gândurile unei alte fiinţe este necesară o stare de calm interior şi un control al fluxului minţii. Totuşi, de multe ori acest tip de comunicare se manifestă total spontan. Nu v-aţi gândit niciodată intens la o fiinţă chiar înainte ca ea să vă sune? Experienţele telepatice sunt numeroase în viaţa de zi cu zi. Din păcate suntem prea puţin conştienţi de ele pentru a le remarca potenţialul.

Există peste 7.000 de limbi vorbite de peste 7 miliarde de oameni. Şi tot atâtea erori de comunicare. Cuvântul, oricât de util se dovedeşte, are lipsuri, pentru că rareori are acelaşi înţeles pentru două persoane diferite. Fiecare om atribuie o nuanţă personală vorbelor pe care le spune. Folosim cuvinte nu doar pentru sensul lor, ci pentru imaginea sau emoţia pe care ne-o evocă. De câte ori nu ai avut senzaţia că vorbele nu pot exprima anumite înţelegeri sau stări? Că spun prea puţin sau sunt prea sărace? Că nu pot cuprinde o subtilitate a sufletului şi că poate ne apropiem de vremea tăcerii?

Poeţii simt asta într-un fel organic. „Visez acel laser lingvistic care să taie realitatea de dinainte, care să topească şi să străbată prin aura lucrurilor, acel cuvânt îl visez, care a fost la-nceputul lumilor lumii, plutind prin întuneric şi despărţind apele de lumină, născând peşti în ape şi născând ape şi lumini în lumină“, scria în „Necuvinte“ Nichita Stănescu.

surse:

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Actualitate

O tanara doctorita relateaza dramele prin care trec rezidentii din spitale. „Nu ne-a tras nimeni de maneca sa ne spuna cat de batjocoriti o...

Generale

Daniela Ciurea este asistentă în Timișoara, la Clinica de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean. Lucrează cu drag aici, dar a încercat să-și facă un...

Dezvăluiri

Fără îndoială că momentul 1968 nu trebuie uitat. A fost un moment de cotitură pentru România socialistă, unul care ne-ar fi putut costa independența...

Sănătate

Potrivit sanatate.findtalk.biz, Vigantolul, asa-zisa vitamina D nu este o vitamina ci este un hormon care duce la calcifieri necontrolate in organism, la rahitism, la dereglarea...

Copyright © 2020 ZoxPress Theme. Theme by MVP Themes, powered by WordPress.