În data de 22 februarie 2017, cei de la NASA au făcut un anunț extraordinar.
Nu, din păcate nu a fost incă descoperită viața inteligentă în cosmos, dar descoperirea cu siguranță reprezintă un pas către acest scop universal: la distanță nu foarte de mare de Pămant (în termeni astronomici), a fost descoperit un sistem solar ce cuprinde cel puțin 7 planete asemănătoare Pămantului în termeni de masă și mărime. Este pentru prima dată când astronomii au descoperit un număr atât de mare de planete terestre orbitând o singură stea, iar acest sistem solar ar putea fi cea mai bun loc din galaxie pentru a cauta viață extraterestră. Chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla însă, TRAPPIST-1 va oferi oamenilor de știință o oportunitate fără precedent pentru studierea formării sistemelor solare și comportamentului lumilor stâncoase. Iată ce știm până în prezent:
1. TRAPPIST-1 este o stea pitică ultra-rece aflată în constelația Vărsătorului, la aproximativ 39 de ani lumina față de Pământ; este de 10 ori mai mică și de 2.5 ori mai rece decât Soarele, cu o rază de acțiune de doar 11,5 % din cea a Soarelui, respectiv cu o masă de doar 8% din cea a Soarelui; are un diametru de aproximativ 79.000 km și o greutate de circa 1.59 x 1029 kg;
2. TRAPPIST-1 a fost descoperită în 1999, ca parte a unui studiu astronomic al întregului cer; sudiul a fost cunoscut drept “Two Micron All-Sky Survey” (prescurtat 2MASS) și realizat de NASA în colaborare cu universitățile din SUA; numele original al stelei este 2MASS J23062928-0502285;
3. În 2010, Michael Gillon, un astronom de la Universitatea din Liege, Belgia, și colegii săi au început să monitorizeze cei mai mici “vecini” ai Soarelui, cu ajutorul TRAPPIST-S (Chile); aceștia au căutat așa-numitele “tranzite” – momentul când lumina unei stele este diminuată de o planetă când trece între respectiva stea și Pământ); datorită luminozității scăzute a stelelor cu masă mică, este mai ușor pentru astronomi să descopere planetele aflate în jurul lor;
4. Sistemul solar a fost descoperit în anul 2015 de către telescopul belgian TRAPPIST (the TRAnsiting Planets and Planetesimals Small Telescope), instalat în două puncte: TRAPPIST-S (Trappist de Sud), aflat la Observatorul La Silla din Chile, și TRAPPIST-N (Trappist de Nord), la Observatorul Oukaimeden din Măroc; între 15 decembrie 2016 și 4 martie 2017, sonda Kepler a fost redirecționată de către NASA pentru a studia în amănunt sTRAPPIST-1;
5. Spitzer, un telescop cu raze infraroșii ce urmărește pământul în orbita sa față de Soare, a fost foarte potrivit pentru studierea TRAPPIST-1, deoarece strălucește mai tare în lumina infraroșie; astfel, în toamna anului 2016, Spitzer a observat TRAPPIST-1 aproape continuu timp de 500 de ore;
Comparatie intre planetele Sistemului Solar si cele ale TRAPPIST-1. Foto: wikimedia.org
6. În jurul stelei pitice orbitează cel puțin 7 planete, dintre care 3 (e, f, și g) se află în zona Goldilocks (zonă “locuibila” – regiunea din jurul unei stele în care apa poate există în formă lichidă pe suprafața unei planete), ceea ce le face candidate excelente pentru evoluția vieții;
7. Spre deosebire de planetele din sistemul nostru solar, toate cele şapte orbite planetare TRAPPIST-1 sunt mai aproape de steaua-gazda decât Mercur faţă de Soare; de asemenea, şi planetele sunt foarte apropiate una de cealaltă – dacă o persoană s-ar afla pe suprafaţa unei planete, ar putea vedea caracteristici geologice sau nori din lumile învecinate, care ar părea mai aproape decât Luna de pe cerul Pământului; datorită dimensiunii stelei, chiar şi cerul din timpul zilei nu ar deveni mai strălucitor decât este Pământul chiar după apus, totul având o culoare roşiatică;
Observatorul astronomic “La Silla’, Chile. Foto: cdn.eso.org
8. Primele 3 planete, denumite TRAPPIST-1b, TRAPPIST-1c şi TRAPPIST-1d, orbitează steaua-mama la fiecare 1.5, 2.4, respectiv 4 zile pământeşti, ceea ce indică faptul că orbitează la o distanţă de 20-100 de ori mai aproapiata de aceasta, decât Pământul faţă de Soare; deşi TRAPPIST-1 produce de aproape 1.000 de ori mai puţină radiaţie decât Soarele, primele trei lumi sunt cel mai probabil încă prea fierbinţi pentru a menţine o cantitate semnificativă de apă la suprafaţă, deşi posibilitatea nu este exclusă;
9. Cele 7 planete ale TRAPPIST-1 ar putea fi blocate în rotaţie sincronă de steaua lor (la fel cum este Luna cu Pământul), ceee ce insemana că aceeaşi parte a planetei se află mereu în faţa stelei, de aceea fiecare parte este perpetuă zi sau noapte; asta ar însemna că au modele meteorologice total diferite faţă de cele de pe Pământ;
10. TRAPPIST-1h, cea mai îndepărtată planetă faţă de stea, este singură a cărei masă şi orbită nu este cunoscută încă; oamenii de ştiinţă cred că ar putea fi o lume îngheţată, asemănătoare cu un bulgăre de zăpadă, dar sunt necesare mai multe observaţii pentru a determina cu exactitate acest lucru;
11. Telescoapele Spitzer, Hubble şi Kepler vor ajuta astronimii să planifice studii următoare folosind telescopul spaţial James Webb, care a costat în jur de 8.8 miliarde $ şi urmează să fie lansat în 2018; cu o sensibilitate mult mai mare, Webb va detecta amprente chimice ale apei, metanului, oxigenului, ozonului şi alte componente ale atmoferei unei planete; de asemenea, acesta va analiza temperaturile şi presiunile de suprafaţă – factori cheie în evaluarea habitatului planetelor; oamenii de ştiinţă preconizează că în următorii 10 ani vom afla aproape cu siguranţă dacă pe aceste planete există sau nu viaţa;
Poster al unui artist, visand catre turismul spatial. Foto: exoplanets.nasa.gov
Descoperirea sistemului planetar TRAPPIST-1 înseamnă că nu mai suntem singuri în Univers? Poate că nu, dar cu siguranţă, cu ajutorul telescoapelor îndreptate spre planete aflate la ani-lumină distanţă de noi, putem dezvălui indicii vitale despre formarea acestora şi despre posibilitatea existenţei vieţii pe alte planete. Galaxia noastră este gazdă a aproximativ 100 de miliarde de stele, şi se crede că în jur de 15% dintre ele sunt pitice ultra reci, precum TRAPPIST-1. Dacă o fracţiune din aceste stele găzduieşte sisteme planetare multiple şi dacă o parte din acestea au planete terestre în zonă locuibilă, ar exista milioane de lumi stâncoase care ne aşteaptă să le descoperim!
