Cel mai mare mister al Evului Mediu autohton: unde au dispărut coroanele tuturor voievozilor români. Valoarea lor, estimată la zeci de milioane de euro.
Totodată, în legătură cel puţin cu domnitorii Moldovei există şi numeroase mărturii documentare cu privire la existenţa unor coroane voievodale, bătute în pietre scumpe sau chiar plăci de diamant, podoabe care şi astăzi ar costa o avere.
Din toată aceste mărturii ale puterii şi autocraţiei voievozilor români, nu a mai rămas nimic. Mai precis, specialiştii arată că singura coroană voievodală, care se bănuieşte că a aparţinut lui Ioan Iacob Heraclidul, cunoscut drept Despot Vodă (1511-1563), se află într-un muzeu din Viena.
În rest, celelalte coroane, inclusiv cele ale lui Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun sau Vladislav Vlaicu au dispărut în mod misterios. ”În mormintele voievodale deschise până acum nu s-a găsit nicio coroană”, preciza academicianul Ştefan Gorovei. La un moment dat, istoricii s-au îndoit chiar de existenţa lor, bănuind că era vorba doar de reprezentări figurative pe pereţii bisericilor. Cei mai mulţi specialişti, dar şi cele mai multe documente atestă însă existenţa acestor coroane.
Portul coroanelor este documentat în primul rând de pictura bisericească. Voievozii întemeietori ai Moldovei, de exemplu, sunt reprezentanţi purtând coroane, inclusiv doamnele ţării, pe zidurile bisericii voievodale din Rădăuţi, din incinta mănăstirii Bogdana. Apoi la Argeş, există o frescă care îl prezintă pe întemeietorul dinastiei de voievozi munteni, Basarab I, purtând de asemenea o coroană aurită. Reprezentările continuă şi în cazul lui Mircea cel Bătrân la Cozia, unde are o frumoasă coroană, cu Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş sau Neagoe Basarab.
Mai mult decât atât, în cazurile lui Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Neagoe Basarab, toată familia regală este reprezentantă purtând coroane, inclusiv soţiile, fii şi fiicele. Dacă se putea bănuie că este vorba doar de canon bisericesc în cazul coroanelor, bijuteriile şi simbolurile de învestire sunt atestate şi de documente ale vremii.
Ştefan cel Mare si familia sa purtând coroane reprezentat la Voroneţ.
”Cea mai veche ştire privind o asemenea coroană în Moldova datează din 1550; este vorba de coroana comandată de Iliaş al II lea Rareş bijutierilor braşoveni, în vederea organizării unei somptuoase încoronări la Suceava, interzisă, însă de turci”, preciza Ştefan Gorovei în lucrarea sa, ”Muşatinii”.
Mărturiile continuă cu atestarea unei încoronări a lui Iacob Ieraclid, cunoscut drept Despot Vodă în 1562 cu două coroane. Informaţia este cu totul inedită, atestând existenţa a două coroane a Moldovei, una a Ţării de Sus şi celalaltă a Ţării de Jos.
Existenţa coroanelor pentru domniţe este atestată şi de o foaie de zestre din timpul lui Petru Şchiopul, unde figura drept moştenire o coroană voievodală de aur cu pietre preţioase, evaluată la fabuloasa sumă de 120.000 de aşpri, plus o coroniţă cu rubine pentru domniţa Maria, fiica lui Petru Şchiopul. Tot din foile de zestre aflăm că Ecaterina Korecki, fiica lui Ieremia Movilă, a primit moştenire de la tatăl său o coroană voievodală fabuloasă din plăci de diamant, în timp ce cealaltă fiică, Maria Potocki, primea alte două coroane de aur bătute cu pietre preţioase. Se bănuieşte că este vorba de coroane folosite de-a lungul timpului de voievozii Moldovei.
Totodată, tradiţia confirmă apariţia coroanelor la voievozii români sub influenţa vecinilor cu o tradiţie monarhică mai îndelungată. În Moldova de exemplu circula povestea că prima coroană a fost purtată de Alexandru cel Bun (1400-1432), bunicul lui Ştefan cel Mare, primită în dar de la Ioan al VIII-lea Paleologul, împăratul bizantin. Acesta i-ar fi oferit şi mantia de purpură, dar şi titlul grecesc al ”despotului”.
Totodată, tradiţia confirmă apariţia coroanelor la voievozii români sub influenţa vecinilor cu o tradiţie monarhică mai îndelungată. În Moldova de exemplu circula povestea că prima coroană a fost purtată de Alexandru cel Bun (1400-1432), bunicul lui Ştefan cel Mare, primită în dar de la Ioan al VIII-lea Paleologul, împăratul bizantin. Acesta i-ar fi oferit şi mantia de purpură, dar şi titlul grecesc al ”despotului”.
Cu toate acestea, istoricii arată că aceste coroane ale voievozilor Moldovei nu erau de inspiraţie bizantină, ci mai mult de modă poloneză sau vest-europeană, înalte şi drepte. ”S-a observat că nici după formă coroanele voievozilor noştri nu au origine bizantină, ci arată o influenţă apuseană. În cazul Moldovei, e de bănuit că această influenţă venea din legăturile cu lumea polonă”, preciza Gorovei.
La munteni, de exemplu coroana lui Basarab I, seamănă mai mult cu una angevină, având ornamente în formă de flori de crin, inspirată probabil după coroana stăpânitorilor francezi ai Ungariei medievale. Moda bizantină este folosită de Neagoe Basarab în Ţara Românească şi de Mihnea Turcitul.
O altă dovadă deosebită a existenţei coroanelor voievodale este valorosul izvor literar şi istoric ”Descrierea Moldovei”, a lui Dimitrie Cantemir. Acesta descrie ritualul încoronării vechilor voievozi. ”La uşa bisericii, mitropolitul îl întâmpina cu două lumânări mari, îl tămâia cu o căţuie şi-i dădea să sărute sfânta cruce şi Sfânta Evanghelie, faţă de care acesta îşi arăta evlavia, după care apoi era lăsat să intre înlăuntru”, scrie cărturarul.
Specialiştii spun că ultimii domnitori care au purtat coroane în Moldova au fost cei din neamul Lăpuşnenilor, cu o scurtă perioadă de reînviere în timpul Movileştilor, şi mai apoi ultimul domn atestat ca purtând coroană fiind Ştefan Tomşa al II-lea la 1616, aşa cum arată o imagine gravată pe un tetraevangheliar. În general, turcii au fost aceia care nu au mai dorit ca voievozii români să nu mai poarte coroane, simbol stăpânirii autocrate.
Au preferat, cuca, un fel de cuşmă, ca simbol al vasalităţii. De altfel, aşa apar reprezentanţi şi Petru Şchiopul, Ioan Vodă cel Viteaz, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu sau Matei Basarab. Totodată, se observă, fără să reprezinte o închinare faţă de turci, că şi Vlad Ţepeş nu apare purtând coroană, ci o bonetă. Cuşmă în loc de coroană poartă şi Mihai Viteazul.
”Cert este faptul că, din partea Porţii, învestirea nu se făcea cu coroană, ci cu o cucă şi un steag de domnie”, preciza Ştefan Gorovei. Ceea ce s-a întâmplat însă cu acele coroane ale vechilor voievozi rămâne un mister. Specialiştii bănuiesc că au fost date ca zestre şi mai apoi vândute şi pierdute de proprietari, fie luate de turci când au jefuit visteria ţării, în timpul domniei lui Petru Rareş. Cert este că vechile coroane voievodale, nu mai există sau cel puţin nu le este cunoscută destinaţia.
sursa: radiometafora.ro
