Sunt considerate prevestitoare de boli, nenorociri şi decese. Asociate cu întunericul şi moartea, oamenii le-au alungat din calea lor, temându-se de mesajele pe care le transmit. În tradiţia populară se spune că te ajung necazurile de moarte dacă, Doamne-fereşte!, distrugi cuibul unei bufniţe.
Păsările care „fac a rău“ sunt cucuveaua, bufniţa, huhurezul, dar şi cucul, corbul, cioara. Acestea sunt socotite, în credinţa populară, mesageri funebri.
Conform descopera.ro, cu toate acestea, interpretarea cântecului lor este diferită, în funcţie de momentul, locul şi modul în care se face auzit. Astfel, ele pot să vestească schimbările vremii, naşterea unui prunc (atunci când cântecul seamănă cu scâncetul unui copil mic), şi chiar nunta (cântecul deasupra casei în care este o fecioară).
Venerată în antichitate
Cu toate acestea, în antichitate, bufniţa era venerată. Pasărea emblematică a Minervei (Palas-Athena la greci), zeiţa înţelepciunii, bufniţa este asociată înţelepciunii, inteligenţei, ştiinţei în sensul cel mai larg cu putinţă al cuvântului.
“ Reprezentată pe aversul drahmelor ateniene din vremea lui Pericle în cursul Evului Mediu, bufniţa devine, inexplicabil, o pasăre de rău augur, emblemă a vrăjitoarelor, probabil ca urmare a faptului că este o pasăre solitară, nocturnă, obişnuită să cuibărească în locuri mai retrase, de regulă în cimitire”, spun specialiştii.
Sunetul care înspăimântă
Dacă o bufniţă „cântă“ ziua, oriunde în Europa, în cel mai bun caz cel care o aude va afla o veste proastă, iar în cel mai rău caz povesteşte moartea unui apropiat, dacă nu chiar a ascultătorului.
“Sunetul sinistru al bufniţei care înspăimântă noaptea a fost descifrat în toate spaţiile culturale europene ca predicţie a morţii. Se spune că dacă este emis în timpul zborului peste o casă, moartea va atinge neîntârziat pe unul dintre locuitorii acesteia. Nu este bine nici să te uiţi în cuibul unei bufniţe, ca să nu mai vorbim de neca¬zurile de moarte care te pot ajunge dacă îl distrugi”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.
Superstiţii în lume
În lume, de-a lungul timpului, această pasăre a dat naştere mai multor superstiţii. De exemplu, în Ţara Galilor cântatul bufniţei în fapt de seară e semn că pe undeva, prin apropiere, o fată îşi pierde virginitatea prin viol.
În Franţa se crede că dacă o femeie gravidă ascultă cântecul bufniţei şansele de a da naştere unei fetiţe care va deveni vrăjitoare vor fi maxime, iar în Germania, dacă bufniţa „cântă“ în timpul travaliului, nou-născutul va fi nefericit toată viaţa lui.
În Normandia, omleta din ouă de bufniţă este leacul cel mai sigur pentru a scăpa de dependenţa creată de alcool.
Singurul spaţiu rural în care bufniţa are şi o dimensiune benefică se pare că este spaţiul rural românesc. Dacă bufniţa cântă în luna februarie, înainte de Lăsata Secului, e semn de primăvară timpurie.
Lovit de blestem
Recent, în judeţul Călăraşi, un bărbat a fost, se pare, lovit de blestem. El a încercat să distrugă cuibul unei bufniţe din propria gospodărie, însă a murit într-un salcâm.
Bărbatul din Sohatu care a murit încercând să lunge bufniţa Foto:ISU Călăraşi
Bărbatul de 56 de ani, din Sohatu, a făcut infarct în timp ce încerca să alunge bufniţa care îl teroriza cu cântecul ei. Rudele sale spun că s-a urcat în copac în ideea de a înlătura superstiţiile conform cărora pasărea ar prevesti moartea.
sursa: legende.freeforums.eu
