Connect with us

Hi, what are you looking for?

Dezvăluiri

MISTERUL tezaurului dacic. O comoară care a redresat lumea antică ”civilizată”

tezaur_mni_0001

Romanii au pus mâna pe tezaurul lui Decebal printr-un trădător

Comorile dacilor au fost cunoscute în Antichitate, constituind o atracţie permanentă. Istoricul bizantin I. Lydos, citându-l pe Criton, medicul personal al împăratului roman Traian , menţionează că acesta, în urma victoriei asupra dacilor, ar fi capturat o pradă constând în 1.650.000 kilograme de aur şi de două ori pe atâta argint. Istoricul francez J. Carcopino estimează cantitatea mai mică de zece ori, iar istoricul român I. I. Rusu a redus cifrele de o sută de ori. Controversa a continuat şi în zilele noastre, istoricul O. Maieru ajungând, după calcule foarte laborioase, să concluzioneze că aurul dacilor era aproape exclusiv de origine aluvionară, în ciuda unui minerit subteran cu totul sporadic, iar tezaurul sacru al dacilor, acumulat în timp, ar fi putut ajunge în vremea lui Dacebal la o mie de tone.

Oricum, cantitatea tezaurului a fost foarte mare din moment ce a redresat economia imperiului roman pe o perioadă de timp, dar se pune o altă întrebare, şi anume dacă întregul tezaur al lui Decebal a căzut în mâna învingătorului Traian. Istoricul roman Dio Cassius scrie că un nobil din anturajul lui Decebal, Bicilis, fiind luat prizonier de romani, le-a dezvăluit acestora că regele dac abătuse râul Sargeţia cu ajutorul unor prizonieri săpând acolo o imensă groapă unde îngrămădise „o mulţime de argint şi de aur şi alte lucruri foarte preţioase”.

După ce groapa fusese astupată cu pietre şi pământ, râul a fost repus în albia lui, iar prizonierii au fost măcelăriţi, pentru a nu divulga locul operaţiunii. Numai că, în apropierea capitalei regatului dac din Munţii Orăştiei, Sarmisegetusa, curgeau mai multe râuri, dintre care cel mai important este Streiul. Să fi fost acesta anticul Sargeţia, sau Sibişelul, sau Râul Grădiştii? Nu vom şti poate niciodată. Şi totuşi… Cercetătorul I. V. Ferencz, bazat pe informaţia că, în secolul al VIII-lea nişte pescari au găsit în albia Streiului un număr mare de monede de aur, depuse într-un „şarpe” din acelaşi material, naşte legitima întrebare dacă este posibil ca romanilor să le fi scăpat din diferite motive o parte din comoară?

Posibil ca Decebal să-şi fi împărţit tezaurul în mai multe părţi, îngropându-l în mai multe locuri, cum tot atât de posibil este ca locuitori înstăriţi din zona capitalei dacice, intens locuită, să-şi fi îngropat agoniseala în apele unor râuri. În toamna lui 2007, pe un fond mai mare de prevenire a inundaţiilor, s-a trecut cu utilaje moderne şi la amenajarea râului Orăştie din apropierea Sarmisegetusei regale. Existând posibilitatea foarte mare ca undeva, în albie, să se găsească obiecte de patrimoniu, Filiala Mureş a Regiei Naţionale a Apelor Române a încheiat un contract cu Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, pentru supravegherea lucrărilor. Cât de supravegheate sunt respectivele lucrări, rămâne de văzut.

sursa: http://www.independent-al.ro/

1 Comment

1 Comment

  1. vasile.chiper

    24 ianuarie 2017 at 15:20

    la una din emisiunile ,din Italia s/a mentionat ca Roma a supravetuit 76 de ani,cu tezaurul DACIC ,deci nu o spun ,romanii.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Actualitate

O tanara doctorita relateaza dramele prin care trec rezidentii din spitale. „Nu ne-a tras nimeni de maneca sa ne spuna cat de batjocoriti o...

Generale

Daniela Ciurea este asistentă în Timișoara, la Clinica de Chirurgie Vasculară a Spitalului Județean. Lucrează cu drag aici, dar a încercat să-și facă un...

Dezvăluiri

Fără îndoială că momentul 1968 nu trebuie uitat. A fost un moment de cotitură pentru România socialistă, unul care ne-ar fi putut costa independența...

Sănătate

Potrivit sanatate.findtalk.biz, Vigantolul, asa-zisa vitamina D nu este o vitamina ci este un hormon care duce la calcifieri necontrolate in organism, la rahitism, la dereglarea...

Copyright © 2020 ZoxPress Theme. Theme by MVP Themes, powered by WordPress.