Undeva în Munţii Făgăraş, între oraşele Braşov şi Făgăraş, se află un loc aparte, unde pare-se că lumina cerească coboară de sus, iarba care creşte aici face minuni, iar îngerii din cer concertează cu vocea lor lină la câteva sărbători importante, îmbiind auzul celor care sunt norocoşi să fie părtaşi la o aşa minune. Toate aceste întâmplări neobişnuite, dar frumoase, au loc în apropiere de satul Şinca Veche, în „Templul Ursitelor”. Se spune că acolo dorinţele se împlinesc, dacă ai inima curată.
Satul Şinca se află la câţiva kilometri de Perşani, în străvechea Ţară a Făgăraşului, la 45 de kilometri de Braşov şi 22 de kilometri de Făgăraş. Ca să ajungi la Şinca nu este greu deloc. Până şi drumul până acolo este de o frumuseţe încântătoare, prezicând parcă o frumuseţe şi mai mare la numai doi kilometri de acest sătuc, unde dăinuieşte de mii de ani un loc plin de mister.
foto: Imperialtransilvania.com
Mii de oameni vin anual la biserica săpată în stâncă. Vizitatorii au povestit că fie s-au simţit învigoraţi, fie i-a apucat un somn greu atunci când au intrat în Templul Ursitelor. Se zice că cine doarme măcar şi câteva minute în templu sau în apropierea lui capătă forţe noi şi devine mai puternic. Locul este împodobit cu icoane, flori de munte şi candele care nu apucă să se stingă niciodată. Turnul interior, pe unde intră lumina zilei, este înalt de 10 metri şi seamănă cu o turlă fără acoperiş. Localnicii spun că pe acolo coboară energiile şi că dedesubt, în pământ, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Raşnovului.
Bătrânii satului mai spun că până şi iarba din jurul ,Templului Ursitelor” face minuni. Vacile care pasc aici dau lapte mai mult şi mai gustos decât celalalte. Dacă vreun localnic suferă de vreo boală, dă fuga la temple, aprinde o lumânare şi bea apă din izvorul din apropiere. Durerea dispare apoi ca prin farmec. Un mit urban spune că în temple nu trebuie să intri cu telefonul mobil sau orice alt aparat dacă vrei să te ajute energiile.
Lăcaşul este cunoscut sub mai multe denumiri, „Templul Ursitelor”, în cea mai mare parte, dar şi „Mănăstirea Săpată în Piatră”, „Templul de la Şinca Veche”, sau „Templul Dorinţelor”, fiind un loc de reculegere şi de împlinire a bunelor dorinţe, dar, totodată, locul unde se petrec fenomene paranormale, după părerea unora.
Controversatul lăcaş de cult de la Şinca Veche se bănuieşte că ar avea o vechime de 7.000 de ani şi orgini dacice, poate chiar mai înaintate. Deşi nu se poate spune cu precizie data exactă a construirii mănăstirii din piatră, versiunea acceptată şi cea mai des întâlnită ar fi anul 1742, timp în care bisericile ortodoxe erau interzise. Surprinzătoare este prezenţa a două altare existente în lăcaşul rupestru, care indică originea sa precreştină.
Localnicii şi alţii care l-au vizitat susţin că în acest loc visele se îndeplinesc, dacă ai inima curată şi plină de dorinţă şi musai trebuie să fiţi aşezaţi în turnul de unde se vede cerul. Aici expresiile „energii ciudate” şi „stare deosebită” sunt frecvent întâlnite pe buzele celor care au călcat pragul mănăstirii.
Unii localnici spun că aici se aud, în preajma unor sărbători mari, coruri parcă venite din cer, care le încântă auzul, şi, cu toate că se auzeau vocile foarte clar şi muzica era bisericească, nu au putut distinge cuvintele. Sătenii din Şinca Veche sunt convinşi că templul are puteri miraculoase. Spre întărirea misterului, se spune că pe fotografiile care se fac aici apar sfere albe, invizibile în momentul fotografierii.
Exemplul cel mai elocvent a fost relatat de către un reporter a ziarului „Monitorul de Braşov”, care venit, în 1996, la Templul Ursitelor pentru a realiza un material jurnalistic. El a avut supriza să constate că aparatul său de filmat se oprea şi pornea înregistrarea după „bunul său plac”. La vizionarea materialului, au putut fi observate imagini pe care la momentul filmării cei prezenţi în peşteră nu le văzuseră. Imaginile filmate înfăţişau sfere de lumină şio siluetă îmbrăcată în vestmânt de culoare închisă.
Oamenii din zona erau convinsi de puterea extraordinara care se ascunde sub piatra, asa ca intrau in galerii si lasau acolo icoane, haine, apa si mancare. Credeau ca lucrurile acelea se incarca astfel cu o energie deosebita, pentru ca apoi veneau, recuperau totul si consumau mancarea, purtand si hainele, iar icoanele erau duse acasa, in speranta ca vor transfera macar o mica parte din „sufletul” pamantului in caminul si in viata lor.
Până la urmă, cu toate controversele şi speculaţiile, Templul Ursitelor de la Şinca Veche este un loc interesant ce se află pe teritoriul ţării noastre şi completează bogăţia spirituală a poporului român, un loc cu totul aparte, şi plin de mister, care merită vizitat. Şinca Veche este şi locul de unde se trage familia marelui istoric şi filolog Gheorghe Şincai, reprezentant al Şcolii Ardelene.
surse:
