De-a lungul istoriei au existat copii al caror IQ a depasit limitele normalului. Cativa dintre ei, prin inventiile si teoriile lor, au schimbat chiar soarta omenirii. La aceste mici genii ne vom referi in materialul de mai jos.
Maria Gaetana Agnesi
Ajunsa matematician, lingvist si filozof de renume (s-a nascut pe 16 mai 1718 la Milano si a decedat pe 9 ianuarie 1799), la doar cinci ani vorbea fluent franceza si italiana iar la 13 ani stia greaca, ebraica, spaniola, germana, latina, dar si altele. Pe cand avea 9 ani, a tinut un discurs, scris de ea, in limba latina despre drepturile femeii la educatie, uimind masa de academici ce participau la dezbatere. Ia parte, alaturi de oamenii de stiinta recunoscuti ai vremii, la discutii despre propagarea luminii, transparenta corpurilor si studiul geometric al curbelor.
Este matematicianul care a studiat curba de ecuatie carteziana (xy2 = a2 (a-x), care a fost numita curba lui Agnesi. Se calugareste si isi dedica intreaga viata matematicii, scriind o lucrare despre calculul diferential si integral, publicata in 1748, tradusa in engleza si franceza. Fiind femeie, nu este admisa in Academia Franceza, iar in 1750 refuza catedra de matematica de la Universitatea din Bologna. Este primita in Academia Italiana, iar dupa 1752 s-a dedicat, in totalitate operelor de caritate.
Blaise Pascal
Considerat unul dintre cei mai buni matematicieni ai secolului al XVI-lea, Blaise Pascal, la 12 ani, studiind singur geometria, a descoperit ca „suma unghiurilor unui triunghi este egala cu doua unghiuri drepte”. La 14 ani, participa, la Paris, alaturi de tatal sau, matematician de profesie, la intrunirile specialistilor iar pe la 16 ani prezenta in fata matematicienilor de renume (Roverbal, Auzout, Mydoge sau Desargues), teoreme despre geometria proiectiva, incluzand si capodopera sa, hexagonul mistic al lui Pascal. La 18 ani a construit primul calculator mecanic, unul dintre prototipuri fiind expus la Muzeul Zwinger din Dresda. Pasiunea pentru stiinta a lui Blaise Pascal este sustinuta de lucrari precum Eseu despre sectiunile conice (1640), Noi experimente cu privire la vid (1647), Tratat despre echilibrul lichidelor (1653), Tratat asupra triunghiurilor aritmetice (1654) si multe altele, prin care isi demonstreaza capacitatile sale intelectuale. Moare la varsta de 39 de ani (n. 19 iunie 1623, Clermont – Ferrand, Franta – d. 19 august 1662, Paris), lasand in urma descoperiri valoroase, din care s-au inspirat altii, mai tarziu.
William James Sidis
A fost si este considerat unul dintre cei mai inteligenti oameni care au trait pe Planeta, nivelul sau de inteligenta (IQ) fiind estimat la 250-300, in conditiile in care un om normal nu trece de 115. William James Sidis (n. in aprilie 1898 – d. iulie 1944) stia sa citeasca la nici 2 ani, iar la 8 ani vorbea cursiv opt limbi, in afara de engleza, reusind performanta de-a cunoaste, pana la finalul vietii, peste 40 de limbi straine. Universitatea Harvard, pe care a absolvit-o cu brio pe cand avea doar 16 ani, se lauda ca acolo a invatat cel mai destept copil din lume. Pe cand avea 4 ani a invatat greaca si latina, pentru a putea citi operele marilor scriitori, a terminat clasa a treia in doar… trei zile, a scris patru carti de anatomie si astronomie pana a implinit 8 ani, a fost acceptat la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, la doar 8 ani, iar la 11 ani a intrat la Harvard, unde la 16 ani a absolvit medicina. Dupa ce intre anii 1915 si 1919 a fost profesor de matematica, Sidis a renuntat la cariera academica, iar viata lui a luat o turnura neasteptata. Cel mai destept om al Planetei a ajuns sa moara in 1944, in saracie, fiind somer.
Au mai fost si alti copii cu IQ-ul peste 200. Chiar si in zilele noastre, un coreean, ce ar putea trece drept „anonim”, pe nume Kim Ung Yong (n. 1962) a fost admis ca student la 4 ani, iar la 7 ani era deja chirurg. Despre acesti copiii destepti care din fericire exista si astazi, care prin performantele, inventiile si inteligenta lor ar putea schimba soarta lumii, vom mai vorbi alta data.
sursa: revistamagazin.ro
