foto: DivaHair
Pancreasul are o funcție excretorie care este în strânsă dependență cu funcția normală biliară, gastrică și duodenală.
Acest organ glandular este format din cap, corp și coadă. Coada merge spre splină, iar capul este înconjurat de potcoava duodenului. Pancreasul cuprinde partea exocrină și cea endocrină. Pancreasul exocrin ar rolul de a secreta fermenți digetivi activi și este reglat de un mecanism neuro-humeral, este influențat de secreția duodenală pe calea sangelui și de scoarța cerebrală prin relații nervoase cortico-viscerale și viscero-corticale. Sucul pancreatic este o secreție externă a acestui organ și are aspectul unui lichid incolor (alcătuit din fermenții amilază, lipază și tripsină) cu reacție alcalină. Pancreasul endocrin secretă hormonii insulină, glucagon și lipocaic. Acțiunea insulinei este hipoglicemiantă, are rol în metabolismul glucidelor, lipidelor și proteinelor.
O persoană poate avea diferite suferințe din cauza îmbolnăvirii pancreasului. Pot fi simtome ca: stări de greață, scaune abundente, diaree, sialoree, meteorism (din cauza proceselor de fermentație și putrefacție exagerate), dureri mari epigastrice sau deasupra ombilicului cu iradiere în hipocondrul stâng, anorexie, diminuarea musculaturii corpului (mai ales a membrelor, a zonei toracice și pelvine). În multe cazuri sănătatea pancreasului este afectată negativ din cauza altor patologii cum sunt de exemplu: bolile ficatului, ale căilor biliare, bolile gastroduodenale, malaria, hepatita epidemică și alte boli infecțioase. Pentru restabilirea stării de sănătate, la primele simptome care apar, bolnavul trebuie să meargă imediat la medic. Pentru explorarea funcțională a acestui organ glandular se face examenul materiilor fecale. Se realizează acest test după ce timp de trei zile pacientul a urmat un regim Schmidt-Strassburger. Astfel se va stabili dacă apare o insuficiență pancreatică, dacă scaunul are o masă albicioasă, are grăsimi și resturi de alimente nedigerate. Un alt examen este tubajul duodenal (cu sonda Einhorn) cu ajutorul căruia se analizează fermenții pancreatici în sucul duodenal. De asemenea, se poate realiza examinarea fermenților pancreatici în sânge și în urină, prin metoda Somogy sau procedeul Wohlgemuth. Pentru observarea stării funcționale a pancreasului endocrin se face proba hipoglicemiei provocate. În anumite cazuri este nevoie de examinarea radiologică a pancreasului pentru depistarea unor chisturi sau tumori (acestea se văd mai ales dacă au dimensiuni semnificative).
Una din cele mai întâlnite boli ale pancreasului este pancreatita acută catarală saupancreas infecțios. Poate apare în afecțiuni virotice, în cursul bolilor infecțioase. Astfel de boli pot fi: febra eruptivă, hepatita epidemică, febra tifoidă, infecții cu steptococii, pneumococii, septicemia, parotidita epidemică. Bolnavul are dureri în zona epigastrică și a hipocondrului stâng, hiperglicemie, pancreasul este mărit și umflat. O boală gravă este pancreatita acută hemoragică sau pancreatita chirurgicală. Este cauzată de leziuni hemoragice, edematoase, nevrotice, de procese inflamatorii, de anumite traumatisme sau de infarctul pancreatic. În general o astfel de boală se dezvoltă la persoanele care suferă de obezitate, diabet, boli infecțioase, apendicită, ulcer duodenal, infecții ale căilor biliare, litiază biliară, beau mult alcool și au o alimentație nesănătoasă. Alți factori pot fi emoțiile intense, excesul de alimente și băuturi alcoolice, traumatismele în zona abdominală, litiaza coledociană, hiperlipidemia, intervențiile chirurgicale la abdomen. Durerile în astfel de cazuri sunt mari, sfâșietoare, apar brusc, sunt simțite mai ales în zona epigastrică și supraombilicală, iar intensitatea lor fac bolnavul să țipe. În plus apar vărsăturile, retenție de fecale și de gaze, transpirații reci, senzație de balonare abdominală, încercănarea ochilor, scăderea tensiunii arteriale, scăderea pulsului sau creșterea lui, confuzie, amețeală, greață, dispnee, tahipnee, agitație, stări febrile de 38 grade Celsius, hipocalcemie, hipercolesterolemie, hiperglicemie.
Cancerul pancreatic este o boală gravă care apare din cauza leziunilor acestui organ. Fumatul, diabetul zaharat și pancreatita cronică sunt factori de risc ai cancerului pancreatic. În astfel de cazuri se produce un adenocarcinom din celulele canaliculelor și acinii glandulari, iar localizarea lui poate fi în capul pancreasului, sau în corpul și coada acestuia. În faza incipientă a bolii apar simptome de anorexie progresivă, sindrom dispeptic, constipație, meteorism abdominal, dureri în zona epigastrică, indispoziție, astenie, scăderea în greutate. Treptat, pe măsură ce boala avansează apar crize dureroase epigastrice ce iradiază spre regiunea dorsală, se dezvoltă icterului, apar infecții secundare, stări de greață și vărsături, tulburări de tranzit intestinal, stări depresive, anxietate, astenie, febră, splenomegalie, tromboflebită, hepatomegalie. Pe baza analizelor de laborator se poate depista anemia hipocromă, creșterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor, hiperleucocitoza, creșterea bilirubinei, modificarea fermenților pancreatici în sucul duodenal, urină și sânge.
O boală foarte gravă este pancreatita cronică. Aceasta produce leziuni cronice și inflamatorii, insuficiență pancreatică, diminuarea țesutului glandular al acestui organ. Poate fi asociată cu anumite boli ale organelor din jur, cu litiaza biliară, colecistopatia, hepatita, ciroza, angiocolita. Alți factori care pot duce la apariția pancreatitei cronice sunt: alcoolismul, alergiile, diabetul, bolile de colagen, deficitul de vitamine, uremia, agravarea pancreatitei catarale datorate bolilor infecțioase. Bolnavul de pancreatită cronică va suferi de tulburări ale funcției pancreatice, de tulburări neuro-reflexe, de tulburări exocrine, anorexie. Simptomele pot fi: diaree, stări de greață și vărsături, flatulență, constipație, sialoree, respirație urât mirositoare, dureri epigastrice după masă sau consum de alcool, amețeală, senzație de foame, transpirație rece, scăderea în greutate, depresie, agitație, hipertensiune portală, tulburări psihice, afecțiuni pulmonare, icter mecanic, stări de colaps. Pentru stabilirea dagnosticului se face examen coprologic, tubaj duodenal, analiza sângelui, examen radiologic și alte investigații (ecografia, colangigrafia, fosfataza alcalină, bilirubina, angiografia selectivă).
Articol relatat de portalul bodygeek.ro.
