„Lumea nu e pregatita pentru ce e acolo jos” ar fi spus candva, undeva, exploratorul, ecologistul, producatorul de film si fostul ofiter naval francez Jacques-Yves Cousteau dupa o scufundare.
Modul in care aceasta fraza este citata pe diferite forumuri online si in alte surse ilustreaza foarte bine cum se raspandesc legendele urbane: toata lumea a auzit de aceasta intamplare, insa nimeni nu mai stie de unde vine si cum a sunat versiunea originala. Scenariile includ un animal preistoric brodat pe modelul monstrului din Loch Ness sau chiar Iadul. Am incercat sa aflam cum s-a nascut celebrul citat si am cerut lamuriri si Societatii Cousteau.
In anii ’70, un grup de cercetatori care cautau petrol in Siberia au ajuns cu forajul pana in Iad, fapt pe care il puteau dovedi printr-o inregistrare pe care se auzeau strigate umane teribile. Acaesta poveste incredibila a circulat multa vreme pe calea e-mail-lui, scrie site-ul urbanlegends.hu, iar la sfarsitul ei aparea un paragraf in care se mentiona ca, la un moment dat, cand echipa capitanulul Jacques-Yves Cousteau s-a scufundat in lantul de pesteri din Caraibe, un membru al echipajului a iesit la suprafata in stare de soc si a povestit apoi ca auzise tipete clar deslusite razbatand din pesteri. Paragraful accentueaza ca „acest lucru s-a intamplat in locul in care Cousteau a rostit celebra fraza: ‘Lumea nu este pregatita pentru ce se afla acolo, in adancuri’”.
Aceasta versiune a povestii plaseaza intamplarea in Caraibe, insa restul istoriei este destul de neclar. Fraza ii este atribuita lui Cousteau, insa, potrivit povestii de mai sus, nu el este cel care s-a scufundat. Iar ideea ca ar fi gasit chiar Iadul nu ofera prea multa credibilitate acestei legende.
Asa ca am inceput sa cautam referinte pe mai multe forumuri si am observat ca, de cele mai multe ori, aceasta fraza apare in legatura cu discutii legate de criptozoologie sau „misterele lumii”. Un forum de criptozoologie francez abordeaza povestea intr-o versiune foarte des intalnita pe internet: Jacques Cousteau s-a scufundat in apele de langa Djibouti (sau in lacul Ghoubet din Djibouti), unde incerca sa ademeneasca un rechin cu cadavrul unei camile asezat intr-o cusca, cand cusca a fost zdrobita de un animal straniu.
Tot pe acest forum se poate citi ca, potrivit unor surse neprecizate, Cousteau ar fi realizat si o inregistrare video cu acest animal misterios, insa imaginea ar fi iesit destul de neclara iar exploratorul francez ar fi refuzat sa o faca publica, semn ca lumea nu era pregatita pentru aceasta descoperire. Revista franceza Rhédae scrie ca animalul cu pricina ar fi fost un rechin arhaic, urias, numit Carcharodon Megalodon. Pe forumul mai sus amintit sunt mentionati si calcani, sepii sau alte creaturi apartinand clasei cefalopodelor.
Initiatorul unei discutii de pe forumul in limba engleza cryptozoology.com pune intrebarea astfel: „Am citit (dar nu mai stiu unde) ca atunci cand echipa lui Cousteau a cercetat lacul Tahoe in anii ’70 se zvonea ca a vazut ceva ciudat. Stie cineva mai mult despre acest lucru?”. Si alte surse, de exemplu pagina web Unknown Explorers, plaseaza povestea in lacul Tahoe, aflat la granita statelor California si Nevada.
Si in acesta versiune, faimosul explorator ar fi vazut ceva inspaimantator in apele lacului, ceva care l-a socat atat de mult, incat a rostit celebra fraza. „Si ca situatia sa fie si mai rea”, continua articolul de pe Unknown Explorers, „Cousteau nu a publicat niciodata nici o inregistrare sau informatie despre lucrul care ar putea fi cea mai importanta si nemaipomenita descoperire din istoria cercetarii lacurilor.”
Legendele din jurul lacului Tahoe sustin ca exploratorul francez ar fi vazut un animal preistoric, botezat Tessie si bordat pe modelul monstrului din Loch Ness, care ar fi putut fi un dinozaur „tarziu” sau un sarpe acvatic urias. Cei care nu cred in prezenta animalelor preistorice in apele din zilele noastre sunt convinsi in schimb ca Jacques Cousteau ar fi vazut in lacul american cadavre umane perfect conservate. Potrivit unui blog american, o ruda de-a lui Cousteau s-ar fi scufundat in apele lacului si, deodata, un cadavru de indian invesmantat in haine de piele si aflat in stare perfecta de conservare ar fi aparut in fata lui. Legenda mai spune ca descompunerea cadavrelor umane era impiedicata lipsa bacteriilor si a gazelor, care nu se puteau forma la temperaturile din lacul Tahoe.
Orientarea prin diferitele versiuni ale legendei este, deci, destul de dificila, si nu fiecare are o dezmintire clara. Potrivit agentiei de presa Bloomberg, anul trecut, Clark Lee Merriam, un reprezentant al Societatii Cousteau, a declarat ca echipele lor nu au intrerpins niciodata activitati de cercetare in lacul Tahoe, insa stie ca istoria celebrei fraze este presarata cu mai multe nume de lacuri din intreaga lume. O echipa de scufundatori a coborat in adancurile lacului Tahoe in mai 2009, insa membrii ei nu au avut parte de nici o experienta stranie.
Nici faptul ca celebra fraza ar fi fost rostita vreodata nu este dovedit. Cele mai importante biografii despre Cousteau nu o mentioneaza si nu este intalnita nici pe pagina Wikiquote dedicata cercetatorului. In comentariile generate de o postare de pe urbanlegends.hu se spune ca fraza ar fi fost inventata de István Nemere, scriitor maghiar de sci-fi. Acesta ar fi inserat intr-o carte o poveste in care scria ca Cousteau ar fi gasit pe fundul lacului Titicaca ramasitele unei culturi disparute (probabil Atlantida), descoperire care nu poate fi impartasita inca lumii intregi.
Razvan Popescu, biolog si coordonator al asociatiei Oceanic Club din Constanta, unul dintre eroii TOTB, stie insa ca exploratorul francez a fost intr-adevar cel care a rostit celebra fraza, in doua momente ale vietii sale, informatie pe care spune ca a auzit-o de la un fost membru al Societatii Cousteau, aflat in Franta. „Prima oara s-a intamplat atunci cand, la 25 de ani de la primele scufundari cu scafandrul autonom pentru realizarea filmelor ‘Epave’ si ‘La 18 metri adancime’, [Cousteau] a revenit in locurile respective si echipa a ramas inmarmurita de faptul ca vanatoarea submarina decimase toate populatiile de pesti mari”, spune acesta. „Suparat, Cousteau ar fi rostit aceasta fraza traind frustrarea de a le fi dat oamenilor vehiculul cu care sa acceada la comorile vii ale marii, iar oamenii s-au dovedit nedemni pentru acestea”.
„A doua oara s-a intamplat cand [Cousteau] a descoperit uriasa continuitate a apelor Amazonului in Atlantic”, continua biologul. Potrivit acestuia, exploratorul francez a observat ca zona de varsare a Amazonului in Atlantic ocupa o suprafata mare, unde apele dulci ale fluviului nu se amesteca cu cele sarate ale oceanului, „asemuind-o cu o parabola din Coran in care se vorbeste despre neamestecul apelor sarate cu cele dulci”. Cousteau ar fi rostit atunci fraza intr-un registru spiritual, intr-un moment in care cocheta cu ideea convertirii la Islam, influentat fiind de un operator. „Ideea era ca marea ascunde atat de multe mistere, incat tehnologia si cultura nu ii permit omenirii sa cunoasca inca ce se afla acolo”, mai spune Razvan Popescu. „Despre Cousteau se stiu putine lucruri reale”.
In cele din urma, am contactat prin e-mail Societatea Cousteau de peste ocean pentru a cere mai multe lamuriri. Responsabilul cu comunicarea, Clark Lee Merriam, cel care a dezmintit pentru Bloomberg activitatea de cercetare din lacul Tahoe, ne-a informat ca, de-a lungul anilor, societatea a primit numeroase solicitari legate de faimosul citat. „Nu exista nicio dovada in documentele noastre potrivit careia capitanul Cousteau ar fi facut o asemenea remarca, legata de lacul Tahoe, de Triunghiul Bermudelor, de [monstrul din]Loch Ness sau de orice alti candidati care mai apar din cand in cand”, scrie acesta. „Sincer, ceea ce lumea nu este aparent pregatita sa infrunte sunt deciziile necesare pentru conservarea oceanului planetar”. In aceste conditii, in cazul in care Jacques Cousteau a rostit cu adevarat fraza generatoare de legende urbane, scenariul prezentat de Razvan Popescu pare cel mai plauzibil.
sursa: totb.ro
